Dimineaţă pierdută, de Gabriela Adameşteanu, în limba germană

Romanul Dimineaţă pierdută, tradus în limba germană de Eva Ruth Wemme (cu titlul Verlorener Morgen), a fost publicat de editura germană Aufbau, în colecția de cărți clasic-moderne „Die Andere Bibliothek” (fondată de scriitorul Hans Magnus Enzensberger), colecţie în care, acum cîteva decenii, a apărut Cimitirul Bunavestire de Tudor Arghezi.

Ediția germanăaDimineții pierdutea fost prezentată de poetul și traducătorul german Ernest Wichner, în data de 8 septembrie, în cadrul celei de-a 18-a ediţii a Festivalului Internaţional de Literatură de la Berlin, și va fi lansată la Tîrgul de Carte de la Frankfurt, la standul României, în data de 13 octombrie, în cadrul unui dialog între scriitorul german Jan Koneffke și autoare.

Verlorener Morgeneste cea de-a treia traducere din opera autoarei în spaţiul de expresie germană, după Der Gleiche Weg an jedem Tag(Drumul egal al fiecărei zile), Schöffling, 2013 și Begegnung (Întîlnirea),Wieser, 2018.

Foarte bine primită de presa autohtonă și internațională, Dimineaţă pierdută a mai fost publicată în alte douăsprezece țări, la edituri cunoscute, între care Gallimard (colecţia „Du Monde Entier”, 2005, 2013 și „Folio”, 2013).

La Editura Polirom, Dimineaţă pierdută a apărut în patru colecţii: „Fiction LTD”, „Opere”, „Seria de autor Gabriela Adameşteanu” şi „Top 10+”.

„Neavînd prilejul să citesc prozele anterioare ale autoarei, m-am aflat deodată în fața unui roman de o deplină maturitate, care o situa pe autoare nu numai printre cei mai mari romancieri contemporani, dar și printre cei mai buni din întreaga noastră literatură. Dimineață pierdută este un roman cu adevărat modern, dar în care tehnicile întrebuințate sînt atît de bine stăpînite, justificate, chemate de structura romanului și de cerințele personajelor, încît devin invizibile. Sînt remarcabile, dar la limită pot nici să nu fie remarcate, în ciuda perspectivei care se schimbă cu fiecare dintre personajele căruia i se dă cuvîntul în deplină libertate. Caleidoscopul acesta mișcător se adună în final într-o perspectivă atît de unitară, încît Dimineață pierdută poate fi citit dintr-o singură respirație, ca un roman tradiţional, și numai după aceea să-ți dai seama prin ce strategii narative a fost obținută curgerea”. (Monica Lovinescu, septembrie 1984, Europa Liberă)
„Dimineaţă pierdută este atît de strîns legată de cadrul sau de amănuntele bogate ale vieţii personajelor – străzile şi grădinile, casele pe care le moştenesc sau le neglijează –, încît e greu să o descrii pe scurt ori să o lauzi ca pe o ficţiune obişnuită. Pe de o parte, este un studiu foarte original al unor promisiuni uitate şi al unor visuri neîmplinite. Dar poate fi citită şi ca un îndrăzneţ punct de vedere, de un modernism tîrziu, asupra unei societăţi întregi. Oricum ai lua-o, este o realizare uluitoare.” (Alan Brownjohn, The Times Literary Supplement)