Bucuresti

1883 de ani de existenta a Rosiei Montane aniversati de mii de oameni din toată lumea

Detalii

Categorie
Stiri social
Modificat
acum 3 ani si 3 luni
Vizualizari
633

Voteaza & Distribuie

Descriere

1883 de ani de existenţă a Roşiei Montane aniversaţi de mii de oameni din toată lumea

În data de 6 februarie 2014, a avut loc Ziua Roşiei Montane în peste 40 de oraşe din ţară şi străinătate şi cu participarea a mii de oameni. Evenimentul cultural a fost organizat de Alburnus Maior şi Asociaţia Bucureşti cu ocazia aniversării a 1883 de ani de la prima atestare documentară a Roşiei Montane.

Ziua Roşiei Montane a urmărit să promoveze patrimoniul natural şi cultural existent la Roşia Montană şi să accentueze necesitatea conservării şi punerii sale în valoare prin includerea în Lista Patrimoniului Mondial în UNESCO.

Cea de-a patra ediţie a evenimentului s-a desfăşurat în peste 40 de oraşe din ţară şi străinătate, în prezenţa a mii de participanţi şi cu implicarea voluntară a zeci de susţinători ai Roşiei Montane:

Alba Iulia // Arad // Baia Mare // Băile Herculane // Braşov // Bucureşti // Câmpeni // Cluj Napoca // Constanţa // Craiova // Cugir // Deva // Hunedoara // Iaşi // Mediaş // Mogoşoaia // Oradea // Piteşti // Râmnicu Vâlcea // Reşiţa // Sibiu // Slatina // Solca // Suceava // Târgovişte // Timişoara // Turda // Zlatna // Aalborg // Bad-Bevensen // Bonn // Berlin // Copenhaga // Dublin // Londra // Louvain-La-Neuve // Madrid // Manchester // Montreal // Munchen // New York // Paris // Sonderborg // Toronto // Uelzen // Varşovia // Viena

În fiecare oraş, Ziua Roşiei Montane a demarat cu proiecţii de filme artistice şi documentare precum Roşia Montană, un loc la marginea prăpastiei (r. Fabian Daub, Germania) sau Nunta de piatră (r. Dan Piţa, Mircea Veroiu, 1973), scurtmetraje despre moştenirea culturală a Roşiei Montane sau imagini filmate surprinzând localnicii opozanţi ai proiectului minier - Roşia Montană există datorită vouă! (r. Tică Darie, 2013).

Patrimoniul cultural al zonei şi istoria sa de aproape două milenii au fost reflectate şi prin expoziţii fotografice care au deschis sesiuni de discuţii despre valoarea vestigiilor pe care Roşia Montană le adăposteşte, viitorul zonei şi despre proiectul minier pe care compania miniera îl propune in zona. În Bucureşti, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, vernisajul expoziţiei a fost deschis de directorul instituţiei, Virgil Niţulescu şi a continuat cu intervenţia invitatei Sabina Ispas, directorul Institutului de Etnografie şi Etnologie “Constantin Brăiloiu” despre o secvenţă a patrimoniului atât de puţin menţionată şi cercetată, şi anume patrimoniul imaterial. De asemenea, discuţiile despre mişcarea de opoziţie i-au avut ca invitaţi pe localnici din Roşia Montană, care au povestit despre viaţa trăită în localitate, cea de acum zeci de ani şi cea prezentă.

În toate oraşele, expoziţiile au avut loc în incinta caselor de cultură, şcoli generale, licee, restaurante şi cluburi sau chiar în librării. Expoziţiile au fost întregite de standuri cu materiale informative sau cu suveniruri realizate în Roşia Montană – traiste, accesorii, obiecte decorative.

Ziua Roşiei Montane s-a încheiat cu concerte susţinute de diferiţi artişti, precum The Weir în Arad, Mihnea Blidariu & Nick Fagadar şi Fluturi pe Asfalt în Cluj Napoca, Melaz în Oradea sau Maria Răducanu în Bucureşti.

La Roşia Montană, aniversarea a 1883 de ani de atestare documentară a localităţii a fost marcată printr-o adunare a tuturor membrilor asociaţiei Alburnus Maior.

Pe 6 februarie 131, numele Alburnus Maior (numele latin al Roşiei Montane) apărea menţionat în tăbliţa cerată nr. XVIII. Tăbliţele cerate, găsite în minele de la Roşia Montană, reprezintă unul dintre izvoarele Dreptului Roman.

Peisajul cultural de la Roşia Montană este compus dintr-o concentrare extraordinară de vestigii: un sistem de exploatare roman excepţional care conservă mai mult de 7 km de galerii, la care se adaugă peste 80 km de galerii medievale şi de epocă modernă, un târg minier păstrat exemplar încă din perioadă preindustrială şi un peisaj presărat de multe urme ale activităţii miniere dintre care excepţionale sunt lucrările hidrotehnice datând din prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Toate caracteristicile peisajului minier Roşia Montană fac din aceasta un potenţial monument istoric candidat în Lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO.

Aceste dovezi ale etnogenezei şi continuităţii poporului român sunt ameninţate cu distrugerea de către propunerea companiei miniere de a deschide cea mai mare carieră de suprafaţă din Europa.