Bucuresti

5 greșeli de evitat, în calitate de părinte

5 greșeli de evitat, în calitate de părinte

Detalii stire

Categorie
Stiri social
Modificat
acum 3 luni si 3 saptamani
Apartine de
DWF
Vizualizari
116

Voteaza & Distribuie

Prezentare stire

În viața unei familii, venirea pe lume a primului copil aduce multă emoție, speranțe, temeri. Intențiile sunt bune, dorințele țintesc spre stele neatinse de adulții iubitori, iar atunci când familia continuă să crească, percepția se modifică. Unii părinți se simt copleșiți, alții emană o bucurie vecină cu decolarea pe verticală – toate sunt posibile ca senzații, dar trebuie să fie gestionate cu mare atenție, pentru a feri copiii de eventuale presiuni psihologice.

Ținând cont de aceste realități, îți prezentăm cele mai frecvente 5 greșeli făcute de părinți, pentru a crește gradul de conștientizare și a determina schimbarea lor în bine.

Hiperprotectivitatea

O opinie pe care o vei auzi la mulți psihologi este că „părinții de astăzi tind să intervină prea repede să-și ajute copilul”. Din dorința ca el să nu eșueze, elimini obstacolele pentru a-i face viața ușoară. Desigur, depinde și de gravitatea situației, însă, e esențial să-ți lași copilul să se confrunte cu greutățile. Adversitatea face parte din viață și numai prin înfruntarea ei copiii pot dezvolta adaptabilitatea necesară ulterior. De aceea, chiar dacă pare să le facă o favoare, de fapt, protecția insistentă amână dezvoltarea copilului – ea urmărește beneficiile pe termen scurt, în locul bunăstării pe termen lung.

Teoria copilului perfect

De cele mai multe ori, părinții nu vor să audă nimic negativ despre copiii lor. Atunci când apar îndoieli sau preocupări, chiar dacă sunt exprimate cu dragoste, reacția instinctivă este de a ataca persoana care oferă informația. Se poate întâmpla în grădiniță, în parc, la școală să afli de la cineva că puiul tău a făcut sau a spus „ce nu trebuia”. Adevărul poate răni, dar, dacă asculți cu mintea și inima deschise, vei avea un beneficiu imens: vei putea să-i oferi copilului, din timp, ajutorul. Îmbunătățirea comportamentului la vârstă mică este infinit mai ușoară decât „repararea” unui adult care a crescut convins că e centrul universului.

Timpul petrecut departe de copil

În condițiile unei vieți moderne solicitante, poți cădea, pe neobservate, în capcana acceptării ca normalitate a menținerii copilului la distanță – la bunici, cu bona, la after-school. Desigur, serviciul, chiar și de acasă, presupune concentrarea pe activitatea urmărită, deci nu te poți implica și în îngrijirea copilului. Dar, trebuie să ții minte că dezvoltarea echilibrată și armonioasă a copilului tău are loc mai ales atunci când tu îi faci loc în timpul tău. Așadar, folosește-ți orele libere pentru a te bucura de copilărie: în parc, la plimbare, cu trotineta, pe mașinuțe fără pedale, cu bicicleta, în mici escapade în afara orașului, vei descoperi nenumărate ocazii să vă umpleți sufletele cu bucurie.

Aspirația de a fi cel mai bun prieten

În calitate de părinte, vrei ca propriul copil să te aprecieze, să te laude. Dar, dacă îți faci datoria până la capăt, se vor întâmpla destule momente când copilul se va supăra sau va fi nemulțumit că îi atragi atenția, că îl cerți sau ca-i corectezi comportamentul.

Încercarea de a fi cel mai bun prieten al copilului tău te poate face mai permisiv și te-ar putea împinge spre alegeri dictate de disperare, care implică teama de a pierde aprobarea celuilalt. Aceasta nu este dragoste – e, în fapt, nevoia de adulți. Raportul corect față de copil este să înțelegi că îi ești mai întâi îndrumător, căci el are nevoie de repere clare pentru a deprinde abilitățile care îl vor susține în viață.

Competiția dintre părinți

Fiecare părinte are o latură competitivă. Dar aceasta poate deveni un monstru atunci când un alt părinte oferă copilului său un avantaj în detrimentul altui copil, cu scopul evident de a-l face să se simtă inferior. Cei care acționează astfel se tem că propriul copil va fi lăsat în urmă. Și, „dacă nu fac acum ceva ca să reușim”, juniorull va rămâne un mediocru pentru tot restul vieții.

Realitatea este, însă, mai echilibrată: copiii trebuie să muncească și să înțeleagă că visurile nu sunt servite pe un platou de argint, iar pentru a le obține trebuie să depună efort. Dar, atunci când trimiți un mesaj de genul "trebuie să câștigi cu orice preț", și le permiți să calce în picioare orice pentru a merge mai departe, pierzi din vedere problema personalității. Aceasta poate părea neimportantă la vârste mici, dar la adulți este totul!

Iubirea părinților pentru copil se manifestă cel mai sănătos prin dorința ca viața pe termen lung a celui mic să fie marcată de ceea ce e mai bine pentru el. Poziționarea aceasta este salutară, deoarece îi permite copilului să se descopere treptat, să-și dezvolte personalitatea. Copilul se va simți, în continuare, iubit, dar într-un mod mai bun, care pune altruismul înaintea egoismului.

Sursa foto: piqsels.com/en/public-domain-photo-ffroi