Bucuresti

Accesul la educatie - mai mult o provocare decat un drept

Detalii

Categorie
Stiri educatie
Modificat
acum 2 ani si 11 luni
Vizualizari
282

Voteaza & Distribuie

Descriere

Accesul la educație - mai mult o provocare decât un drept

Studenții din mediile defavorizate au dezbătut problemele cu care se confruntă aceștia în sistemul de învățământ superior în cadrul taberei de vară organizată de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) la Vama Veche în perioada 12-17 august 2015, subliniind din nou problema cuantumurilor prea mici ale burselor sociale, care nu acoperă costurile lunare de cazare și masă ale unui student, sau multitudinea de taxe percepute de universități, situații ce duc la creșterea abandonului școlar, precum și lipsa facilităților din universități pentru persoanele cu dizabilități și incapacitatea acestora de adaptare la nevoile unor astfel de persoane.
Peste 50 de studenți proveniți din medii defavorizate au participat în acest an la a doua ediție a Taberei pentru studenți organizată gratuit special pentru ei de către ANOSR, federația națională care reprezintă drepturile și interesele studenților, unde au discutat împreună cu reprezentații federației despre problemele cu care se confruntă în mediul universitar și au căutat soluții pentru remedierea acestora. În cadrul dezbaterilor, studenții au reiterat faptul că educaţia trebuie să fie un drept fundamental la care să aibă acces toți indivizii, indiferent de categoria sau mediul din care provin. Astfel, în contextul în care aceștia provin din medii socio-economice diferite, pentru ca toţi să aibă posibilitatea reală de a parcurge un ciclu de studii universitare, este nevoie ca toate barierele de acces să fie înlăturate.
În anul 2014, rata abandonului universitar în România era în medie de 40%, conform datelor primite de ANOSR de la universități. Unul din principalele motive este reprezentat de lipsa resurselor financiare necesare pentru a acoperi costurile educației, situație cu care se confruntă studenții și familiile acestora. Bursele sociale ar trebui să aibă scopul de a sprijini studenții cu dificultăți pecuniare să parcurgă o formă de învățământ superior, asigurându-le cel puțin cheltuielile de cazare și masă lunare. Din păcate, în prezent în universitățile din România bursele sociale au o valoare medie sub 220 lei pe lună, deși cuantumul minim estimat de Consiliul Național al Finanțării din Învățământul Superior (CNFIS) care ar putea acoperi aceste cheltuieli este de aproape trei ori mai mare decât această sumă.
Mai mult decât atât, dacă analizăm taxele de școlarizare din ultimii trei ani, observăm că în 81% dintre universități au existat creșteri ale acestora. Altfel spus, aproape toți studenții la „taxă” din România au simțit în buzunarul propriu efectele subfinanțării educației. Majoritatea studenților au plătit mai mult cu 100 lei până la 500 lei pentru urmarea studiilor superioare, această creștere afectând în primul rând tinerii crescuți într-un mediu dezavantajat și cu o situație financiară instabilă. Taxele de școlarizare pentru același program de studiu diferă foarte mult de la o universitate la altă și nu sunt justificate de costurile pe care le presupune organizarea și desfășurarea activităților specializării respective, fiind mai degrabă influențate de prestigiul și imaginea pe care o are universitatea și cererea care există pentru programul respectiv. Nici taxele de cazare nu au dat înapoi, dimpotrivă, crescând constant, deși subvenția pentru cămine a fost mai mare în ultimii ani. În plus, universitățile din România percep și multe alte taxe nejustificate, care îngreunează parcursul academic al studenților, precum taxele pentru înscriere, confirmare, eliberare adeverințe sau acces la bibliotecă.
O altă problemă majoră cu care se confruntă sistemul de învățământ superior românesc este lipsa politicilor universităților de a facilita accesul persoanelor cu dizabilități la educație, atât în ceea ce privește adaptarea suportului de curs și a metodelor de predare, cât și în ceea ce privește accesul în spațiile de studiu și de cazare, deși conform legislației naționale aceste drepturi ar trebui să fie garantate pentru fiecare astfel de student.
ANOSR consideră că în învățământul superior românesc ar trebui să fie implementate de la nivel guvernamental politici naționale de echitate şi acces reale și sustenabile, iar acestea să fie dublate de măsuri instituționale proprii ale fiecărei universități în parte, care să urmărească direcțiile naționale și internaționale stabilite în acest sens. Ministerul Educației și Cercetării Științifice ar trebui să se preocupe de creșterea substanțială a fondului alocat pentru burse, rămas neschimbat din 2009, cu un procent de cel puțin 30%, precum și de monitorizarea constantă a modului în care universitățile din România respectă drepturile sociale ale studenților, și sancționarea celor care nu le pun în aplicare, iar universitățile ar trebui să înțeleagă mult mai bine nevoile sociale ale tinerilor și să se adapteze acestora.
„Din păcate suntem nevoiți să sesizăm iar și iar aceleași probleme cu care se confruntă studenții proveniți din medii dezavantajate și să constatăm că de la un an la altul nu se schimbă nimic în ceea ce privește politicile concrete de echitate și acces din sistemul de învățământ. Ministerul Educației ar trebui să se preocupe mult mai mult de situația acestor studenți. Chiar i-aș invita pe reprezentanții guvernului să se întâlnească cu un grup de studenți pentru care bursa socială este o condiție sine qua non pentru a-și continua studiile, pentru a înțelege mai clar problemele și dificultățile cu care se confruntă aceștia. De asemenea, ne dorim ca universitățile să nu mai trateze studenții ca pe niște clienți ai sistemului educațional, care trebuie să plătească pentru orice serviciu, ci, așa cum este normal, ca pe beneficiarii principali ai educației. Discuțiile cu studenții participanți la tabără au fost foarte interesante și ne-au confirmat din nou că trebuie să luptăm în continuare pentru politici de echitate și acces în sistemul de învățământ.” - Vlad D. Cherecheș, președinte ANOSR