Bucuresti
11°C
  • câțiva nori
    câțiva nori

    Bucuresti

    Temperatura 11°C
    Presiune 1.003 hpa
    Umiditate 91 %
    Viteza vant 3.6 m/s
    Directie vant Sud-Vest (210°)
    Actualizat 22:57
Creaza cont
Punem Bucurestiul sub lupa
  2. Educatie si Invatamant
  3. Stiri educatie
  4. Consideraţii cu privire la statutul Istoriei în noul plan-cadru al învăţământului gimnazial din România

Anunt Diamant Produse Curatenie

Produse Curatenie Bucuresti - firma PFS Cleaning comercializeaza produse de curatenie in Bucuresti pentru casa, birou si masina (solutii de spalat parchetul, solutii de spalat gresia, solutii de spalat faianta, solutii pentru plastic, solutii pentru masina).
https://produsecuratat.ro

Consideraţii cu privire la statutul Istoriei în noul plan-cadru al învăţământului gimnazial din România

Modifica Informatie

Detalii stire

Categorie
Stiri educatie
Modificat
acum 2 ani si 4 luni
Vizualizari
1309

Voteaza & Distribuie

Prezentare stire

Consideraţii cu privire la statutul Istoriei în noul plan-cadru al învăţământului gimnazial din România
I. Analiza proiectelor de plan-cadru din perspectiva principiilor didacticii

Analiza criteriilor de evaluare a proiectelor de plan-cadru şi a principiilor luate în considerare cu acest prilej, respectiv principiul selecţiei şi al ierarhizării domeniilor cunoaşterii umane şi ale culturii, relaţionat cu principiul corelării abordărilor disciplinare cu cele de tip multi-, pluri-, inter- şi trandisciplinar, constituie fundamentul demersului nostru. Considerăm că se impun următoarele observaţii şi argumente în legătură cu proiectele de plan-cadru pentru gimanziu:

  • Comparând oferta celor trei varinate ale planurilor-cadru pentru gimnaziu în cadrul ariei curriculare „Om şi societate”, în domeniul Ştiinţelor socio-umane şi cel al Istoriei constatăm un accent aproximativ egal, atât disciplinar, cât şi inter-, transdisciplinar. Dar disciplinele socio-umane propuse pentru clasele V-VIII reprezintă diferite abordări ale noilor educaţii (Educaţia pentru drepturile copilului, Educaţie interculturală, Educaţie pentru democraţie, Educaţie economică), care ar putea fi realizate cu succes prin creşterea numărului de ore/săptămână acordate Istoriei, respectiv Geografiei (2/2) şi reconfigurarea conţinuturilor curriculum-ului pentru Istorie/Geografie, în aşa fel încât diferitele teme studiate la aceste discipline să atingă finalităţile noilor educaţii. Astfel transdisciplinaritatea, interdisciplinaritatea pot fi atinse în cadrul disciplinar printr-o abordare diferită în condiţiile unui număr mai mic de discipline şcolare. Considerăm că ar fi necesară doar o selectare mai riguroasă a competenţelor şi conţinuturilor studiate în cadrul unor discipline şcolare consacrate precum Istoria sau Geografia. S-ar evita astfel fragmentarea conţinuturilor studiate la nivel gimnazial prin introducerea unui număr mare de discipline şcolare cu un număr mic de ore/săptămână.
  • Profesorii de Istorie/Geografie ar putea să abordeze conţinuturile corespunzătoare disciplinelor lor de specialitate în manieră multi-, pluri-, inter- şi transdisciplinară, fără a mai fi nevoie de angajarea unor profesori cu specializări mai puţin didactice, profesori proveniţi din domenii de studii precum Drept, Jurnalism, Ştiinţe politice, Psihologie, care oricum nu sunt atraşi în suficientă măsură de domeniul didactic, în principal datorită diferenţelor mari de salarizare existente între specializarea proprie şi învăţământ. Atingem astfel ultimul criteriu de evaluare a proiectelor de planuri-cadru pentru învăţământul gimnazial, referitor la principiul adecvării la contextul socio-economic, cultural şi educaţionalcare face referire, între altele, la „resursele umane” care pot fi mobilizate pentru implementarea noilor planuri-cadru de învăţământ.

Principiul corelării la particularităţile de vârstă ale elevilorcorelat cu cel al coerenţei pe verticală şi pe orizontală conduce spre o altă observaţie referitoare la specificul disciplinei Istorie. Aceasta este o disciplină cu un grad ridicat de abstractizare, care corespunde mai puţin particularităţilor de dezvoltare ale elevilor aflaţi la începutul ciclului gimnazial, când caracterul concret al gândirii este încă destul de accentuat.

  • Dar, evenimentele istorice nu pot fi reconstituite „pe viu”, ci este nevoie de material didactic adecvat temelor studiate. Pe de altă parte, începutul ciclului gimnazial corespunde cu „alfabetizarea” elevilor în domeniul Istoriei/Geografiei, deci timpul necesar studierii optime acestor discipline este mai mare, la fel cum creşterea progresivă a capacităţii de înţelegere a abstracţiunilor justifică acordarea unui număr mai mare de ore/săptămână (2 la toate clasele ciclului gimnazial). Din acest punct de vedere, observăm că varianta a treia a planurilor-cadru pentru gimnaziu propune câte două ore/săptămână la Istorie pentru clasa a V-a şi a VIII-a şi numai câte o oră/săptămână pentru clasele a VI-a şi a VII-a. Considerăm că astfel este încălcat principiul coerenţei pe verticalăa planului-cadru. Apreciem introducerea unei ore în plus pentru clasa a V-a, dar solicităm ca numărul de 2 ore/săptămână să fie acceptat pentru toate clasele ciclului gimnazial.
  • Luând în considerare şi finalităţile educaţiei pentru învăţământul gimnazial, exprimate prin domeniile de competenţe-cheie, dar şi profilul de formare al absolventului de învăţământ obligatoriu, respectiv caracteristicile nivelului funcţional al competenţelor sociale şi civice apreciem că este pe deplin justificată creşterea numărului de ore acordate studierii Istoriei la două pe săptămână pentru fiecare clasă a ciclului gimnazial (a V-a, a VI-a, a VII-a şi a VIII-a), indiferent dacă în cadrul ariei curriculare „Om şi societate” se menţin sau nu disciplinele socio-umane recent propuse.
  • Ne referim concret la posibilitatea de a dezvolta la elevi competenţele de „utilizare în contexte diferite a conceptelor specifice domeniului social, manifestarea unei atitudini pozitive faţă de identitatea culturală proprie şi faţă de identitatea celor care aparţin unor culturi diferite, manifestarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme ale grupurilor din care face parte şi a comunităţii locale” sau „asumarea responsabilităţii pentru consecinţele acţiunilor realizate”.
  • Un număr mai mare de ore acordat disciplinei Istorie ar permite cu adevărat abordarea integrată a istoriei în sensul integrării istoriei locale, naţionale, regionale, europene şi universale.
  • Istoria este aceea care, alături de Litere şi Arte, reprezintă un element de bază în construcţia și consolidarea reperelor identitare, implicit a celor europene; ea oferă totodată o perspectivă mai mult decât necesară vizavi de conservarea şi dezvoltarea axiologiilor specifice, a educaţiei culturale/ umaniste. Istorie socială şi istoria culturală asigură lărgirea ariei cognitive, facilitează cunoaşterea Sinelui istorico-cultural, dar şi pe aceea a conexiunilor cu universul Celuilalt. Comunicarea interculturală devine astfel o garanţie a progresului social. Ignorarea trecutului istoric aruncă, în schimb, elitele politice în erori cu efecte geo-politice şi culturale incalculabile. Istoria recentă, în opinia noastră, demonstrează că anumite decizii geo-politice împing umanitatea în „aventuri” istorice similare cu demersuri din trecut. Cunoaşterea istoriei naţionale, europene şi universale asigură şi consolidarea unor solidarităţi care realizează unitatea corpusurilor sociale, manifestarea conştiinţei civice şi a ataşamentelor faţă de comunităţi. Creşterea numărului de ore de Istorie ar asigura şi realizarea optimă a competenţei-cheie referitoare la sensibilizarea şi exprimarea culturală, alături de alte discipline din arii curriculare diferite, precum „Limbă şi comunicare” sau „Arte”. Alocând mai multe ore Istoriei, profesorii ar putea să organizeze lecţii de istorie locală sau de istorie culturală pentru a dezvolta la elevi nivelul funcţional al competenţei citate mai sus, caracterizat prin „raportarea personală la elemente definitorii ale contextului cultural local şi ale patrimoniului naţional, european şi universal, identificarea relaţiei artă şi societate la nivel local, naţional şi european în contexte cronologice diferite” sau „compararea abordărilor culturale diferite ale unor subiecte de gen (personajul uman, acţiunea, natura, subiecte istorice)”. Din nou, în interiorul disciplinei Istorie ar putea fi realizate abordări multi-, inter- sau transdisciplinare pentru a realiza o învăţare integrată, respectiv pentru a asigura legăturile necesare între cunoştinţele asimilate, indiferent de disciplină sau de aria curriculară căreia îi aparţine aceasta.

Anunt Diamant Bucuresteni.ro - publicitate online

Site-ul bucuresteni.ro este un site care doreste sa promoveze evenimentele din Bucuresti si nu numai, sa puna la dispozitia utilizatorului cea mai performanta harta electronica a Bucuresti-ului, si in acelasi timp sa ofere posibilitatea firmel...
https://www.bucuresteni.ro/site/publicitate/