Bucuresti

Critica proiectului de lege referitor la exploatarea miniera de la Rosia Montana

Detalii

Categorie
Stiri social
Modificat
acum 4 ani si 6 zile
Vizualizari
565

Voteaza & Distribuie

Descriere

Critica proiectului de lege referitor la exploatarea miniera de la Rosia Montana

Autori: Dr. Liviu Marius Harosa, Stefania Simion, Anca Ciupa, Alexandra Cristoloveanu

Proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro – argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România conţine o serie de prevederi care încalcă grav Constituţia, tratate şi convenţii internaţionale ratificate de România şi o serie de Directive europene transpuse de România în legislaţia internă. Dacă ar fi adoptate în forma propusă, prevederile amintite ar restrânge în mod dramatic drepturi garantate constituţional la proprietate privată, acces liber la justiţie, mediu sănătos, moştenire culturală. Prevederile propuse ar submina totodată obligaţii şi competenţe vitale ale diferitelor autorităţi publice cu rol în aprobarea şi emiterea diferitelor acte de reglementare în domeniul mediului, mineritului, urbanismului, lucrărilor de construire, protecţiei patrimoniului natural şi cultural de interes naţional.

În primul rând, propunerea legislativă încalcă grav şi în repetate rânduri prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată şi actualizată şi reprezintă un risc de încălcare a unor drepturi fundamentale ale omului.

Astfel, din expunerea de motive lipsesc referiri la jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti naţionale sau internaţionale, cum ar fi cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), încălcându-se astfel autoritatea de lucru judecat şi ignorându-se cauze1 în care state, precum Romania, au fost condamnate pentru încălcarea principiului precauţiei, al dreptului publicului de participa la luare deciziilor privind mediul, al dreptului la un mediu sănătos sau al dreptului la un proces echitabil, dar mai ales ignorându-se hotărârile instanţelor judecătoresti naţionale2 prin care s-au anulat acte administrative emise de autorităţile publice, pentru începerea exploatărilor în perimetrul de la Roşia Montană.
În plus, motivarea nu conţine, ceea ce este inadmisibil pentru un proiect de lege referitor la exploatarea minereurilor auro-argentifere prin folosirea tehnologiilor cianurice, nici o evaluare preliminară a impactului asupra mediului şi nici o evaluare temeinică a impactului asupra reglementărilor privind drepturile omului, dat fiind că impactul social pe care mizează proiectul de lege nu aduce o reală şi sustenabilă soluţionare a problemei lipsei locurilor de muncă în zonă.
De asemenea, în motivarea proiectului de lege nu se indică nici o dificultate care poate apărea în procesul de implementare a reglementărilor propuse, în ciuda problemelor de mediu, de respectare a dreptului de proprietate, de respectare şi protejare a patrimoniului cultural pe care proiectul de lege le ridică, precum şi a opoziţiei notorii manifestate de numeroase organizaţii neguvernamentale şi institute de cercetare impotriva proiectului de exploatare de la Roşia Montană.
În sfârşit, în ciuda declarării proiectului minier de la Roşia Montană ca fiind de „utilitate publică şi de interes public naţional deosebit”, motivarea proiectului de lege nu expune considerentele care au stat la baza acestei propuneri de declarare şi ignoră dispoziţiile legale actuale referitoare la declararea interesului local sau naţional care impun o analiză prealabilă a fiecărei situaţii în parte.

În al doilea rând, proiectul de lege aduce atingeri unor dispoziţii constituţionale privind garantarea drepturilor omului ori legate de separaţia puterilor în stat, instaurează încălcări ale principiului legalităţii sau al egalitaţii de tratament şi reprezintă în numeroase ocazii ingerinţe nejustificate în exercitarea atribuţiilor unor autorităţi administrative sau instituite prin lege.

Cu titlu de exemplu, printr-o dispoziţie a proiectului de lege se mandatează o companie naţională cu capital integral de stat aflată în reorganizare judiciară, REMIN S.A. cu dreptul de a vinde imobilele proprietate publică situate în perimetrul minier Roşia Montană către RMGC. Or prevederile legale propuse încalcă atât legea asupra procedurii insolvenţei cât şi principiul separaţiei puterilor în stat, având în vedere că planul de reorganizate al REMIN S.A. nu este confirmat de judecătorul sindic până în prezent şi că propunerea legislativă constituie o ingerinţă a puterii legislative in atribuţiile justiţiei. In plus, se incalcă deopotrivă prevederile legale3 în vigoare care impun scoaterea unor bunuri din patrimoniul public prin hotărâre de Guvern.
Principiile transparenţei, tratamentului egal, proporţionalităţii, nediscriminării şi liberei concurenţe în atribuirea concesiunilor sunt încălcate de propunerea legislativă prin dispoziţiile privind mandatarea unor autorităţi publice de a atribui direct contracte de concesiune pe seama RMGC asupra unor imobile proprietate publică, deoarece RMGC ar obţine contracte de concesiune direct, automat, fără transparentă, într-un termen foarte scurt (45 de zile), fără respectarea procedurii în vigoare de atribuire a contractelor de concesiune şi fără efectuarea unui studiu de oportunitate care să fie aprobat de concedent.
Prin propunerea legislativă se aduc trei încălcări grave principiului legalităţii. Mai întâi, se derogă de la dispoziţiile legale în vigoare cu privintă la actele administrative4 şi de la principiul precauţiei care impun constituirea unei noi documentaţii în sprijinul unei noi cereri de emitere de autorizaţii, acorduri, avize, aprobări; proiectul de lege dimpotrivă, perenizează valididatea actelor premergătoare, în ciuda oricăror modificări care ar putea interveni în condiţiile care au stat la baza eliberării actelor administrative, cu riscul de a ajunge în situaţii absurde în care actele premergatoare să nu mai reflecte condiţiile actuale. Apoi, proiectul de lege prevede posibilitatea obţinerii mai multor autorizaţii de construire, utilizând în acest scop avizele, permisele şi acordurile emise anterior, care ar produce efecte la infinit, în ciuda strictei reglementări a termenelor de validitate în materie de autorizaţii de construcţii, încălcând astfel principiul legalităţii procedurilor de autorizare. În sfârşit, proiectul de lege instaurează un tratament preferenţial în favoarea RMGC şi îi acordă în mod abuziv şi nejustificat un drept de ingerintă în decizia autorităţii administrative, prin dispoziţiile în baza cărora compania ar dobândi dreptul de a obţine reconfigurarea perimetrului minier la cerere şi în afara oricărei proceduri de reglementare, toate acestea în ciuda faptului că în baza dispoziţiilor legale în vigoare5 stabilirea perimetrelor de exploatare se face de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale prin ordin publicat în Monitorul Oficial înainte de acordarea oricăror licenţe de exploatare.
Un alt exemplu de atingere gravă adusă garanţiilor constituţionale ale dreptului de proprietate şi principiului statului de drept il reprezintă dispoziţiile propunereii de lege prin care se instaurează o procedură specială de expropriere. Declararea Proiectului Rosia Montana ca fiind de „utilitate publică şi de interes public naţional deosebit” este profund neconstitutionala, deoarece nu a fost „stabilita potrivit legii” (Art. 44 alin. 3 din Constitutie). Proiectul Rosia Montana nu a fost declarat de utilitate publica in urma unei cercetari prealabile si in urma inscrierii lucrarii in planurile de urbanism ale zonei, asa cum prevede Legea 33/1994. De asemenea, Proiectul Rosia Montana nu poate fi considerat de utilitate publica nici confom Legii 255/2010 deoarece domeniul de aplicare al Legii 255/2010 nu cuprinde categoria lucrărilor de exploatare a minereurilor auro-argentifere.
Conform propunerii legislative, Statul Roman ar fi reprezentat de către `titularul de licentă` în procedura de expropriere şi în vederea plăţii despăgubirilor, ajungându-se astfel la o situaţie profund neconstituţională în care atribuţiile de suveranitate ale statului ar fi exercitate de o entitate privată, şi în care Statul nu ar mai fi în masură să asigure garanţiile şi ocrotirea dreptului de proprietate sau să răspundă pentru măsurile de despăgubire oferite. În plus de aceasta, s-ar institui o măsura derogatorie în favoarea `titularului de licenta`, caruia i se atribuie direct dreptul de concesiune asupra imobilelor expropriate, nerespectându-se astfel dispoziţiile legale privind concesionarea bunurilor publice, şi căruia i se acorda de asemenea un termen extins de 36 de luni, derogatoriu de la dispoziţiile legale curente (de un an), pentru începerea lucrărilor, fără a fi urmat de vreo sancţiune în absenta începerii acestora. Aceste prevederi încalcă vădit principiul egalităţii în faţa legii şi creează avantaje nejustificate în favoarea RMGC, în raport cu ceilalţi operatori economici.
Un alt drept fundamental încălcat de prevederile propunerii legislative în discuţie este dreptul publicului de a participa la procesul de luare a deciziei în cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului pentru planurile de urbanism aferente zonelor miniere. Proiectul de lege reduce termenul în care să se efectueze procedurile de evaluare de mediu menţionate mai sus – care presupun printre altele, şi consultarea şi participarea publicului la luarea deciziei - la maxim 3 luni, într-un mod nejustificat în expunerea de motive şi în ciuda prevederilor internaţionale6 aplicabile în Romania care se referă la un drept de participare concret şi efectiv şi la accesul la informaţie, la participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, într-un interval de timp suficient şi rezonabil. Reducerea la 3 luni pune organizaţiile şi publicul interesat într-o imposibilitate efectivă de a se informa asupra planului propus, de a colecta informaţii tehnice şi independente de titularul planului privind posibilele efecte ale planului asupra mediului şi sănătăţii şi de a formula comentarii tehnice şi pertinente privind impactul preconizat al planului.
În sfârşit, posibilitatea acordată prin proiectul de lege RMGC de a reloca un monument al naturii încalcă obligaţia statului de protejare a unor bunuri ale patrimoniului natural de interes naţional, iar prevederea legală propusă prin care se operează un transfer al regimului de protecţie reprezintă o imixtiune a legislativului în exercitarea puterii administrative, dat fiind că regimul de arie naturală protejată se instituie prin hotărâre de Guvern.

Nu în ultimul rând, proiectul de lege aduce atingere în numeroase prevederi principiului constituţional de egalitate în faţa legii.

Potrivit unor numeroase dispoziţii ale proiectului de act normativ se stabilesc diferenţieri nejustificate între titularii licenţelor de exploatare din industria mineritului şi alţi operatori economici din alte ramuri, cum ar fi:
  • se acordă posibilitatea de a efectua procedura de evaluare de mediu cu privire la planurile de urbanism zonal (PUZ) fie concomitent fie ulterior procedurii de evaluare a impactului asupra mediului cu privire la proiectele miniere, în condiţiile în care legile în vigoare instaurează o ordine diferită în care se realizează cele două proceduri, mai întai PUZ-ul, apoi implicit şi faza de evaluare a impactului asupra mediului a proiectului; scopul acestei excepţii este de a `regulariza` situatia concretă în care se află RMGC, accea de a fi început procedura de evaluare asupra mediului în 2004, fără a dispune de un PUZ valabil în momentul de faţă;
  • se conferă titularilor licenţelor de exploatare dreptul de a dobândi drepturi reale asupra terenurilor aflate în cadrul perimetrelor miniere, fără a se ţine cont de dreptul de preemţiune al coproprietarilor şi vecinilor, ceea ce duce la o încălcare a dreptului de proprietate stabilit prin Constituţie, prin restrângerea nejustificată a garanţiilor oferite;
  • se instituie o excepţie de la prevederea legală conform căreia se suspendă autorizaţia de construire până la descărcarea de sarcină arheologică în cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător, deoarece dreptul de a executa lucrări miniere pe restul suprafeţei de teren ce face obiectul autorizaţiei de construire nu îi este suspendant RMGC;
  • se permite RMGC să nu obţină certificate de descărcare de sarcină arheologică pentru zonele cu patrimoniu arheologic reperat, creându-se astfel premisele distrugerii unor bunuri susceptibile să facă parte din patrimoniul arheologic şi cultural naţional. Raportul integral poate fi consultat aici:
    http://www.rosiamontana.org/ro/argumente/raport-de-analiza-juridica-a-legii-distrugerii-rosiei-montane
  • 1 CEDO, Cauza Tatar contra Romaniei, hotararea din 27.01.2009, Cauza Ockan şi alţii contra Turcia, hotărârea din 28.03.2006 şi Cauza Taskin contra Turcia, hotărârea din 10.11.2004 2 Decizia civilă nr. 2571/2011, pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul cu nr. 7774/117/2011; Sentinţa civilă nr. 157/F/CA-Fisc/26.11.2007, pronunţată de Curtea de Apel Braşov – soluţie menţinută şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 4607/9.12.2008 3 Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publica. 4 Art. 43 alin. 1 al legii minelor nr. 85/2003. 5 Art. 19 al. 2 si art. 20 din legea minelor nr. 85/2003. 6 Protocolul privind evaluarea strategică de mediu la Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificat de România prin Legea nr. 349 din 11 noiembrie 2009 si Conventia Aarhus – pilonul II - participarea publicului la luarea deciziei în probleme de mediu.