Bucuresti

Cum facem să rămânem ancoraţi în PREZENT?

Cum facem să rămânem ancoraţi în PREZENT?

Detalii

Categorie
Stil de viata
Modificat
acum 4 saptamani si 9 ore
Vizualizari
136

Voteaza & Distribuie

Descriere

Cum facem să rămânem ancoraţi în PREZENT?
Psiholog: „Oamenii se pot îmbolnăvi psihic pentru că se raportează prea mult la trecut şi se gândesc prea mult la viitor”

Atunci când trăim un şoc puternic, cum ar fi un accident grav de maşină sau când primim o veste teribilă, bătăile inimii cresc foarte mult, nu mai putem gestiona propria respiraţie, timpul încetineşte, iar preţuirea acelui moment şi a vieţii, în general, devine atât de mare, încât ne poate schimba din temelii în doar câteva secunde.

Doar în acele clipe critice, crede psihologul Alexandru Pleşea, oamenii sunt capabili să înţeleagă cu adevărat puterea prezentului şi cum trecutul şi viitorul sunt doar nişte proiecţii ale minţii noastre asupra percepţiei realităţii. “Percepția este transformată de identificările pe care le avem între ce vedem, simțim și ce gândim în acel moment. Cu cât mai mare este intensitatea acelui moment critic, cu atât mai mult noi îl fixăm în realitatea noastră și ne raportăm la el. Raportându-ne la trecut, nu facem decât să trăim cu el. Imaginându-ne despre viitor, nu facem decât să trăim cu el. Orice gând trece prin mintea noastră și ne ocupă spațiul îl numim imaginație, pentru că el vine fără să vrem noi. Nu este un gând intențional. Este un gând neintențional care ne absoarbe ce facem și uităm de noi. Toate problemele psihice și comportamentele dispar în clipa în care omul este în PREZENT, în clipa în care știe și observă că face orice face. Testarea vine din efortul pe care omul îl poate face stând cu atenția la ce face, nelăsând imaginația sau experiențele să intervină în mintea sa”, consideră psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept “Antrenorul Minţii”.

În opinia specialistului, oamenii se raportează mult prea mult la trecut şi îşi proiectează la fel de mult evenimente şi gânduri în viitor, încât psihicul lor va cunoaşte câteva dereglări majore care vor conduce la stări de anxietate, stres, tulburări comportamentale etc. “În momentul în care vom înceta să ne raportăm atât de mult la trecut şi viitor şi ne vom canaliza toate gândurile, emoţiile şi sentimentele în prezent, atunci vom începe procesul nostru de vindecare psihică. Mintea umană nu este construită astfel încât să îşi centreze energiile pe planuri sub-realiste sau supra-realiste, ci natura ei este să trăiască prezentul, să se bucure de el. Doar în acest fel îşi poate păstra echilibrul”, crede psihologul Alexandru Pleşea.

Cum putem rămâne ancoraţi mai mult în prezent? 9 sfaturi utile
  1. când ești la birou, setează un pop-up care să te pună să te miști la fiecare 15 min;
  2. când mergi, fii atent la natură, la ce simți și observă cât mai mult din jur;
  3. când vorbești, ascultă până la final, fără a formula idei înainte să termine cel din fața ta;
  4. când lucrezi, fă efortul să lucrezi mai repede și mai bine, concentrat pe ce faci, şi nu cu mintea altundeva;
  5. când stai la masă, nu te apleca, ci simte, gustă și miroase mâncarea;
  6. când faci afaceri, caută echilibru între partea morală și cea financiară;
  7. adu-ți aminte de respirație – chiar dacă este un proces automat, conştientizarea ei te poate ancora în prezent;
  8. adu-ți aminte că emoțiile negative manifestate te trag în jos, încearcă să găseşti părţile pozitive pe care ţi le oferă prezentul;
  9. când privești telefonul sau laptopul, simte-ți degetele și nu te identifica cu ce vezi.

Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, este psihoterapeut şi hipnoterapeut şi trainer în programare neuro-lingvistică. A studiat natura minţii umane în trei sisteme educaţionale diferite – Statele Unite ale Americii, Marea Britanie şi România şi de peste 10 ani organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să afle ce posibilități au când își folosesc resursele intelectuale și să arate abilitățile pe care mintea noastră încă le are latente.