Dacia după Ptolemeu – povestea unei hărți vechi de 2000 de ani

La fiecare sfârșit de lună, istoriile unor hărți concepute cu secole în urmă prind viață prin intermediul muzicii. În seara zilei de marți, 25 aprilie, la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi a avut loc un nou concert din cadrul Stagiunii „Catografii sonore”organizate în parteneriat cu Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România.

De această dată, evenimentul a fost conturat în jurul hărții Daciei inspirate de scrierile lui Ptolemeu din secolul II și realizate de Mercator în anul 1578.
Într-o atmosferă ce amintea de agitația și nerăbdarea de dinaintea Nopții Muzeelor, publicul a ocupat și de acastă dată toate locurile disponibile în saloanele muzeului din Strada Londra nr. 39. Directorul Muzeului, Cristina Toma, a susținut oficiile de gazdă, iar istoricul Silviu Anghela început povestea hărții.
Vă invităm să aflați mai multe din rândurile ce urmează, precum și câteva detalii, în final, despre programul cultural pregătit pentru Noaptea Muzeelor la MNHCV.

Claudius Ptolemaeus – cel mai important geograf al lumii vechi
„Geografia lui Claudius Ptolemaeus (100-170), cea mai importantă lucrare geografică pe care a dat-o lumea greco-romană, oferă o descriere sistematică a întregii lumi cunoscute. (...) Adusă în Italia în a doua jumătate a secolului XIV, Geografia a devenit în scurt timp un bestseller căci la acea dată încă nu exista vreo alternativă pentru un atlas al întregii lumi. Ediția prezentată aici îi aparține lui Gerardus Mercator (1512-1594), unul din cei mai importanți editori ai Geografiei și este datată în 1578.”
Istoricul a mai povestit și despre importanța operei lăsate în urmă de savantul grec, amintind că Ptolemeu a lucrat vreme îndelungată la organizarea manuscriselor Bibliotecii din Alexandria.
Silviu Anghel: „Harta (Tabula) a IXa a Europei descrie Dacia, Tracia și Moesia, cât și litoralul vestic al Mării Negre. Se disting Munții Carpați în nordul extrem al hărții și Munții Balcani în partea de Sud, cât și Dunărea și principalii săi afluenți.
Toponimia hărții lui Mercator prezintă așezările antice ale Balcanilor, i.e. cetățile dacice de dinainte de cucerirea romană sau orașele grecești de la Marea Neagră. Mercator a folosit pentru a completa lucrarea lui Ptolemaeus și alte surse, cum ar fi Itinerarium Antonini Augusti.”
Publicul este invitat să viziteze Muzeul și în zilele următoare, descoperind această hartă care va beneficia de o expunere privilegiată pe tot cuprinsul lunii mai.

Un concert desprins din geografiile antice și din tablouri baroce
Inspirat de povestea acestei hărți, concertul a purtat auditoriul pe meleagurile Antichității prin acordurile de harpă, continuând cu teritorii „sonore” ale muzicii baroce și romantice, prin dansuri românești.
Au interpretat elevi ai Colegiului Național de Muzică „George Enescu”: Andrei Olaru– harpă și Valentin Dimitrie Simion– violoncel, coordonați de Raluca Stratulat, profesorul lor, dar și una dintre cele mai cunoscute violoniste ale noului val de muzici contemporane.
Tânărul artist Andrei Olaru – laureat al numeroaselor concursuri naționale și internaționale – a vorbit despre instrumentul preferat al Antichității și a exemplificat evoluția acestui instrument de-a lungul secolelor, prin acorduri renascentiste, balade celtice și dansuri de la curtea regilor, culminând, spre surprinderea tuturor, cu o improvizație jazz la harpă.
Programul a cuprins lucrări de F.M. Veracini, D. Scarlatti, B. Marcello, C. Debussy, B. Bartók.
Pentru completarea experienței, seara s-a încheiat cu o invitație la degustare de vinuri dintr-una din regiunile descrise de hartă: Terasele Dunării – Stârmina, Mehedinți, prin vinurile oferite de Vinarte, Sauvignon Blanc din anul 2016 și Merlot din anul 2013.

Noaptea Muzeelor la MNHCV
De Noaptea Muzeelor, publicul este invitat să descopere poveștile hărților prezentate în cadrul Stagiunii „Cartografii sonore” și să participe la cele două serii de concerte pregătite de Muzeu în parteneriat cu Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România
Începând cu ora 20.00, până la ora 22.30, pe terasa muzeului vor fi susținute trei recitaluri jazz susținute de trio-ul chitaristului Ciprian Pop, iar în interior, începând cu ora 21:00, Silviu Grosu va susține recitaluri de chitară clasică, în ambientul inedit al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.

Stagiunea „Cartografii sonore” este o inițiativă a MNHCV și UCIMR, un proiect derulat prin programul „Oportunități la tine acasă” dedicat tinerilor muzicieni excepționali, program prin care tineri artiști găsesc oportunități reale de afirmare pe scenele din România. În sprijinul eforturilor de promovare și susținere a tinerilor muzicieni s-a alăturat Banca Transilvania, prin încrederea acordată antreprenoriatului creativ.
După succesul primelor evenimente, organizatorii promit în continuare să aducă în atenția publicului o nouă perspectivă inedită asupra vizitei la muzeu, în apropierea hărților vechi, unde istorii, mentalități, coduri estetice și alte valori ale societăților care s-au succedat de-a lungul vremurilor pot fi descifrate printr-o privire nouă.
Directorul MNHCV, Cristina Toma,la deschiderea Stagiunii: „LA MNHCV, publicul va găsi o colecție unică în România și rară în lume. Ne propunem să devină un spațiu de întâlnire al artelor, științelor și culturii, un centru de studiu al hărților preferat atât de către specialiști cât și de către publicul larg.”

Despre Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi este singura instituţie culturală cu acest specific din România și printre puținele din lume, în general hărțile fiind asimilate muzeelor de istorie sau militare, în timp ce cărțile sunt apanajul bibliotecilor.

Muzeul deține o colecţie de peste 750 de hărţi vechi şi gravuri ce reprezintă în principal regiunile române dar și țările Europei și alte continente; cea mai veche hartă din colecție este o xilogravură (gravură în lemn) din anul 1525 ce reprezintă Europa Centrală, cu regiunile Ungariei, Prusiei, Rusiei, Valahiei şi Poloniei. Nucleul central al colecției îl constituie donația familiei Adrian și Daniela Năstase din anul 2003, an în care a fost inaugurat Muzeul.

Găzduit într-o clădire construită în perioada interbelică, într-un stil ce aduce aminte de palatele venețiene de secol XV, Muzeul își propune să devină mai mult decât un muzeu, să fie un loc de intersecție al artelor și un centru pentru studierea și reconsiderarea istoriei și a geografiilor lumii.

Despre UCIMR

UCIMR este o organizație non-guvernamentală de utilitate publică, dedicată muzicienilor și dansatorilor profesioniști, reunind, în prezent, circa 10.000 de membri la nivel național. În cei 21 de ani de activitate, UCIMR s-a impus în viața culturală prin coerența și continuitatea proiectelor sale, al căror impact a contribuit la îmbunătățirea condiției artiștilor români și la atragerea unui public nou cu fiecare proiect.
Din anul 2009, UCIMR susține și promovează tinerii interpreți români, printr-un program dedicat, intitulat „Oportunități la Tine Acasă”. Programul acordă oportunități de afirmare tinerilor muzicieni prin cele peste 100 de concertesusținute în orașe din toată țara, anual. Concertele fac parte din stagiuni independente, festivaluri, cursuri de perfecționare cu maeștri internaționali și concursuri în țară și în străinătate, sprijinite de instituții publice și companii din mediul privat.
De-a lungul timpului, UCIMR a câștigat în competiție deschisă zeci de finanțări și sponsorizări pentru continuitatea proiectelor, fiind mereu aproape de sectorul creativ.
Evenimentele programului atrag anual minimum 10.000 de spectatori în sălile de concerte și cumulează peste 600.000 de vizualizări în mediul online.