Bucuresti

De ce este România astfel? în discuţie la Muzeul Naţional al Literaturii Române

De ce este România astfel? în discuţie la Muzeul Naţional al Literaturii Române

Detalii

Categorie
Manifestari culturale
Modificat
acum 6 luni si 1 saptamana
Vizualizari
467

Reprezentari

DataOraLocatie
Joi 20 iulie 201719:00

Voteaza & Distribuie

Prezentare

De ce este România astfel? în discuţie la Muzeul Naţional al Literaturii Române

Joi, 20 iulie, ora 19:00, la Muzeul Naţional al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu, nr. 8) din Bucureşti, va avea loc o discuţie pornind de la volumul De ce este România astfel? Avatarurile excepţionalismului românesc, coordonat de Vintilă Mihăilescu şi apărut recent la Polirom, disponibil şi în ediţie digitală.

Invitaţi: Vintilă Mihăilescu, Ruxandra Ivan, Mihai Burcea, Dinu Guţu, Cătălin Stoica
Moderator: Vasile Ernu

De ce este România altfel? se întreba în 2013 Lucian Boia într-un bine-cunoscut eseu care a stîrnit o adevărată gîlceavă a intelectualilor. Astfel s-a născut ideea volumului coordonat de Vintilă Mihăilescu, mai întîi ca replică reflexivă la cartea lui Lucian Boia, dar care să meargă mai departe de polemicile mai mult sau mai puţin efemere. Rezultatul este că, motivaţi de o reticenţă principială şi strategică faţă de fenomenul public al excepţionalismului românesc, antropologi, sociologi, politologi, istorici, universitari şi cercetători încearcă să răspundă la întrebarea „De ce este România astfel?”.

„Oscilăm în continuare între nostalgii după leagănul matern al neamului şi megalomania dorinţei de autodepăşire. Se poate spune că am fost – şi am rămas – societatea confruntării dintre fraţii Grimm şi Darwin: fie cea a aşezării protectoare în mitologizarea originii, fie cea a tentaţiei riscante de a ne găsi locul în mitologizarea evoluţiei; între a fost odată ca niciodată şi va fi odată ca niciodată – dar fără asumarea unui este. În ambele cazuri, Istoria noastră a rămas, la nivel discursiv, Poveste.” (Vintilă Mihăilescu)
Altfelitatea României. Comentarii la eseul profesorului Lucian Boia • Despre excepţionalism şi ipostazele sale româneşti • La marginea imperiilor, la intersecţia lumilor. Un excepţionalism geopolitic românesc? • „Trupul ţării”: determinism şi excepţionalism geografic sau România de la astfel la altfel • Corpul etnic al naţiunii şi eugenismul românesc, 1918-1939 • Secularizarea, un „decalaj” religios al societăţii noastre? Cazul Bisericii Ortodoxe Române • Excepţionalismul Ţăranului Român. Prezenţa unei absenţe • Epocalismul interbelic sau despre un mit bipolar • Naţional-comunismul ca excepţionalism? O punere în perspectivă • Capitalism postcomunist à la roumaine? • „Descurcăreţi… dar încurcaţi în timp” sau despre avatarurile supraadaptabilităţii • Mit, excepţionalism şi narcotice

Vintilă Mihăilescu este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Sociologie al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). A fost visiting professor la numeroase universităţi şi centre de studii avansate din Canada, Franţa, Italia, Elveţia, Germania, Belgia, Austria şi Bulgaria. Din 2005 pînă în 2010 a fost directorul general al Muzeului Ţăranului Român. În 1990 a iniţiat organizarea Societăţii de Antropologie Culturală din România (SACR), al cărei preşedinte a fost între 1994 şi 2000. Din 1998 este colaborator permanent la revista Dilema (veche), unde deţine rubrica „...@hai-hui.ro”. A mai publicat: Paysans de l’histoire (în colab., 1992), Fascinaţia diferenţei (1999), Socio-hai-hui. O altă sociologie a tranziţiei (2000), Svakodnevica nije vise ono sti je bila (Belgrad, 2002), Sfîrşitul jocului. România celor 20 de ani (2010). De acelaşi autor, la Editura Polirom au apărut Socio-hai-hui prin Arhipelagul România (2006), Antropologie. Cinci introduceri (ed. I, 2007; ed. a II-a revăzută şi adăugită, 2009), Etnografii urbane. Cotidianul văzut de aproape (coord., 2009), Scutecele naţiunii şi hainele împăratului. Note de antropologie publică (ed. I, ed. a II-a, 2013), Condiţia romă şi schimbarea discursului (coord. împreună cu Petre Matei, 2014) şi Apologia pîrleazului (2015).