Bucuresti

Doamne, domniţe şi boieroaice din istoria României

Doamne, domniţe şi boieroaice din istoria României

Detalii

Categorie
Articole arta/cultura
Modificat
acum 1 luna si 1 saptamana
Vizualizari
112

Voteaza & Distribuie

Descriere

Sunt personaje feminine cel puțin la fel de interesante ca prințesele și reginele din legendele apusene, despre care ai văzut nenumărate filme, sau ale căror portrete pictate de artiști faimoși le-ai văzut în muzee.

Doar că puțini le cunosc adevărata poveste. Istoricul Roxana Coman îți spune toamna asta, la Fundația Calea Victoriei, cine au fost și cum au trăit cele mai marcante figuri feminine din istoria României. Cursul Doamne, domnițe și boieroaice care au făcut istorie începe sâmbătă, 10 noiembrie, la 11.00, și are trei episoade.

Amintirea personajelor despre care vom povesti la curs a fost recuperată parţial prin scrierile lui Constantin Gane, Nicolae Iorga sau Dan Horia Mazilu.

Iată temele celor trei întâlniri:

1. Doamnele Evului Mediu românesc: Numele şi figurile unor domni precum Neagoe Basarab, Alexandru Lăpuşneanu, Matei Basarab, Vasile Lupu, Ştefan cel Mare, Constantin Brâncoveanu sau Dimitrie Cantemir apar deseori însoţite de soţiile acestora: doamna Ruxanda, doamna Clara, domniţa fără nume, doamna Maria Radziwill, doamna Ruxandra, doamna Maria Voichiţa, doamna Marica Brâncoveanu, doamna Casandra Cantacuzino ş.a. Rămase în istorie datorită actelor de generozitate, datorită ctitoriilor sau unei vieţi mai agitate, născute în mari familii boiereşti sau de origine străină, au avut un rol deloc de neglijat în activitatea soţilor.

2. Doamnele epocii fanariote la graniţa dintre Orient şi Occident:
cum epoca fanariotă a fost diversă şi eterogenă, cu multă instabilitate pe plan politic, cu domni care veneau şi plecau după câteva luni, alături de numele soţiilor de domni rămân în istorie şi figurile puternice ale reprezentantelor marilor familii boiereşti.

Nume precum domniţa Ralu Caragea, fondatoarea primului teatru din București, domniţa Bălaşa Brâncoveanu, fiicele domnului Ioan Calimachi, hătmăneasa Maria Cantacuzino, doamna Sofia Ipsilanti ş.a. sunt consacrate datorită activităţilor sociale şi politice, dar şi erudiţiei consemnate de contemporani. O privire asupra listelor de cumpărături sau asupra corespondenţei bogate ne conferă detalii interesante asupra unei existenţe în care Occidentul şi Orientul se completau în epoca fanariotă.

3. Boieroaicele şi schimbarea la faţă a ţărilor române:
O simplă vizită în mezaninul Galeriei de Artă Modernă Românească din Muzeul Naţional de Artă al României ne dezvăluie unul din cele mai importante roluri deţinute de femei în modernitatea românească: cel de promotori ai occidentalizării.

Dacă soţii încă poartă straiele fanariote, doamnele adoptă modele occidentale. Deja cu Elena Ghica, cunoscută drept Dora d’ Istria, cu doamna Elena Cuza, Regina Elisabeta, Ana Racoviţă-Davila, Irina Suţu, societatea românească cunoaşte accelerarea modernizării şi occidentalizării.

Recapitulăm? Bun. Cursul are 3 întâlniri, toate în dimineți de sâmbătă, de la 11.00, începând din 10 noiembrie. Se desfășoară la sediul Fundației Calea Victoriei – str. C. A. Rosetti 47, et. 1, București. Pentru înscrieri și detalii despre taxa de participare, puteți să le scrieți pe contact@victoriei.ro