Bucuresti - Vineri 19 aprilie 2024 - 23:24
6°C
-
ceață
Bucuresti
Temperatura 6°C Presiune 1.008 hpa Umiditate 91 % Viteza vant 3.13 m/s Directie vant Sud-Vest (241°) Actualizat 08:00
Punem Bucurestiul sub lupa
Anunt Diamant Euroinstal
Euroinstal Bucuresti - este un jucător important în domeniul instalațiilor termice, sanitare și de ventilație, cu o experiență de peste 24 ani în domeniu.https://euro-instal.ro
Liceul Cu Program Sportiv Emil Racovita
Detalii scoala / liceu / colegiu
- Adresa
- Bucuresti, Sectorul 4, Soseaua Mihai Bravu, nr. 169
- Telefon
- 0213217092
- Fax
- 0213217092
- Categorie
- Scoli / Licee / Colegii
- Modificat
- acum 2 ani si 6 luni
- Vizualizari
- 19092
Voteaza & Distribuie
- Informatii generale
- Localizare pe harta
- Informatie 0
- Recenzii utilizatori 0
- Imagini 1
- Videoclipuri 0
- Evenimente 0
Prezentare scoala / liceu / colegiu
Liceul Cu Program Sportiv Emil Racovita BucurestiColegiul Naţional „Emil Racoviţă“ (CNER) poartă în spatele său 166 de ani de istorie şi performanţă, fiind una dintre cele mai vechi instituţii de învăţământ din Bucureşti. Scoala a trecut prin numeroase transformări (atât ca locaţie cât şi ca denumire): în 1847 a fost înfiinţat, ca Şcoala nr. 2 Caimata, dar ca urmare a schimbărilor pe care le-a cunoscut Bucureştiul la sfârşitul secolului al XIX-lea, nici clădirea şcolii nu a rămas neafectată (a fost demolată pentru lărgirea Bulevardului Carol).
În perioada 1892-1919 unitatea de învăţământ a funcţionat într-o clădire închiriată din Bulevardul Pache, sub denumirea de Şcoala primară de băieţi nr. 4, pentru ca începând din anul 1919 să se transforme în Şcoala de băieţi nr. 33. În perioada iinterbelica, şcoala s-a mutat într-un imobil nou, modern pentru acea vreme (opera arhitectului Horia Creangă), fiind transformată în Grupul şcolar nr. 33 „Regina Mamă Elena“ cu clasele I-VII, nume sub care a dăinuit până în anul 1947. Începând cu anul 1956 şcoala este transformată în liceu: Şcoala medie mixtă nr. 8, iar mai apoi, din august 1960, poartă denumirea de Liceul „Emil Racoviţă“.
Foarte importantă pentru CNER-işti este placa de marmură, document cu mare valoare istorică, dezvelită în prezenţa regelui Mihai I, în decembrie 1941.
Începând din 2003, liceul a devenit colegiu naţional. Prestigioasa instituţie se află într-o zonă foarte liniştită, în Şos. Mihai Bravu nr. 169, foarte aproape de staţiile de autobuz, tramvai şi metrou. Practic, clădirea impunătoare a liceului constituie o barieră între zgomotul şi aglomeraţia marelui bulevard şi oaza de linişte din Parcul Naţional.
Cine a fost Emil Racoviţă?
Probabil sunt puţini români care nu cunosc însemnătatea şi renumele lui Emil Racoviţă. Pentru cei foarte puţini care nu au avut încă ocazia să-i cunoscă marea contribuţie la dezvoltarea ştiinţei, eruditul biolog Emil Racoviţă este unul dintre numele pline de însemnătate cu care ţara se mândreşte. Datorită curajului desăvârşit şi foamei de cunoaştere de care acesta a dat dovadă, a devenit românul care a cucerit Polul Sud, împreună cu Amudsen, şi a explorat un tărâm spre care nimeni nu s-a încumetat să meargă până atunci, Antarctica. Savant, explorator, speolog, biolog de renume mondial, considerat şi fondatorul biospeologiei, Emil Racoviţă a rămas în istorie pentru descoperirea balenei cu cioc în timpul expediţiei din Antarctica. De asemenea, el a înfiinţat primul institut de speologie din lume, în 1920, la Cluj. A fost ales academician în 1920 şi a fost preşedinte al Academiei Române în perioada 1926 – 1929.
CNER, fiind o unitate ce se adresează atât învăţământului primar cât şi celui liceal, are următoarea structura: clasele I-IV program sportiv integrat, clasele V-VIII elevii pot alege între engleză intensiv şi program sportiv integrat, iar clasele in IX-XII au de ales între specializarile filologie, matematică-informatică şi program sportiv integrat. Elevii scolii beneficiază de laboratoare de informatică, fizică, chimie şi biologie, de o bibliotecă si, nu in ultimul rand, de programul „Pro FM’sCOOL“.
De-a lungul timpului s-au format în acest lăcaş de învăţământ mii de tineri. Unii dintre ei au devenit persoane publice si amintim aici pe: Nadia Comăneci, Florin Mugur, Mircea Cinteză, Nicolae Herlea, Florina Luican, Harald Alexandrescu, Theodora Ungureanu.
