Bucuresti

Ion Ghica, omagiat la Domeniul de la Ghergani cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la nașterea sa

Detalii

Categorie
Stiri Cultura
Modificat
acum 10 luni si 2 zile
Vizualizari
120

Voteaza & Distribuie

Descriere

Ion Ghica, omagiat la Domeniul de la Ghergani
cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la nașterea sa

În anul 2016 se împlinesc 200 de ani de la nasterea lui Ion Ghica, personalitate marcantă a secolului al XIX-lea și unul dintre cei mai importanți susținători ai genezei României moderne. Descendent al marii familii de domnitori, Ion Ghica a obținut diplomele de Bacaulaureat în Litere și Științe matematice la Sorbona și a devenit inginer urmând cursurile prestigioasei instituții Ècole Royale des Mines. Revenit de la Paris, alături de colegii săi de generație a inițiat Revoluția de la 1848, a pledat pentru Unirea Principatelor, a devenit Principe de Samos în perioada exilului, apoi, revenit în țară, a fost prim-ministru de patru ori - la Iași și la București, în vremea domniei lui Cuza și Carol I. A fost primul Președinte al Academiei Române, Director al Teatrului Național și Ministru al României la Londra. Ilustru economist, a promovat cultura economiei și valori care au încurajat piața liberă, eliminarea robiei și privilegiilor de orice fel, eforturile sale contribuind semnificativ la dezvoltarea Statului român modern.
Prin Scrisorile către Vasile Alecsandri, a creat una dintre cele mai valoroase opere memorialistice ale literaturii române, evocând evenimentele istorice la care a luat parte în Valahia, Moldova, Paris, Londra, Constantinopol sau Insula Samos din Grecia, povestind despre viața de zi cu zi din Bucureștiul de altădată ori despre înalta societate, lăsând mostenire unul dintre cele mai cuprinzătoare tablouri ale secolului său.
Ion Ghica s-a născut la 12 august 1816 la București și a încetat din viață la 22 aprilie 1897 la conacul său de la Ghergani.

Omagiu adus lui Ion Ghica, la Domeniul de la Ghergani
La inițiativa stră-strănepoatei sale, Irina Bossy – Ghica, duminică, 11 septembrie 2016, s-a desfășurat evenimentul omagial dedicat împlinirii a 200 de ani de la nașterea lui Ion Ghica. Evenimentul a avut loc la Domeniul de la Ghergani, cu sprijinul Primăriei din Răcari, județul Dâmbovița.
În parcul Domeniului, în fața Capelei unde este înmormântat Ion Ghica alături de soția sa, Alexandrina, a fost lansată cartea Domeniul lui Ion Ghica de la Ghergani, studiu monografic realizat de istoricul de artă Ruxanda Beldiman, publicat de Editura Istoria Artei.
Programul evenimentului a cuprins turul ghidat organizat de doamna Beldiman, urmat de o sesiune solemnă în cadrul căreia au vorbit doamna Irina Bossy – Ghica, inițiatoarea proiectului de restaurare la Ghergani, doamna Myriam Ghica (Elveția), strănepoata lui Ion Ghica - genealog, doamna Georgeta Filitti - istoric, domnul Silviu Miloiu - istoric, domnul Matei Cazacu - istoric și genealog (Franța). Discursul lor a fost completat de recitalul ansamblului cameral 4Cellos format din Ella Bokor, Mircea Marian, Ștefan Cazacu și Radu Sinaci. La eveniment au luat parte numeroși membri ai familiei Ghica și ai vechilor familii nobiliare, precum și personalități ale vieții culturale românești.
Evenimentul a fost organizat de Asociația Domeniul Ghica Ghergani prin parteneriatul cu Elegant Catering și Aqua Carpatica, instituții care s-au solidarizat cu promovarea patrimonului cultural românesc. Totodată, a fost prima manifestare culturală organizată de Familia Ghica după Război, reușita evenimentului stabilind orizonturi optimiste pentru restaurarea morală a patrimoniului de la Ghergani, monument istoric de valoare națională.

Despre Domeniul de la Ghergani

Toată lumea dorește să vadă Gherganii. Doi sau trei vizitatori care au venit să ne vadă au povestit minunății și minunății, iar lumea vorbește în oraș despre bunul-gust, simplitatea și frumusețea micii noastre așezări de la țară.” (Ion Ghica într-o scrisoare către Alexandrina, 1867)
„Au venit la Ghergani pentru a-i întâlni pe Ghica și pe soția acestuia, Alexandrina, distinsă pianistă, boierime erudită, scriitori și artiști, personaje de frunte ale lumii politice românești și europene. Au trecut pe aici Vasile Alecsandri, Costache Negri, Alexandru Odobescu, Nicolae Grigorescu, George Enescu, D.A. Sturdza, Ion Bălăceanu, Sir John Laurence, om de stat britanic, vicerege al Indiei ș.a.” Istoria timpurie a conacului vorbește și despre vizitele faimoșilor haiduci Iancu Jianu ori Ioniță Tunsul, iar unele legende spun că la Ghergani a fost plănuită Unirea Principatelor Române.
„Conacul de la Ghergani, reconstruit în două etape între 1869-1888, după schițele și viziunea lui Ion Ghica de către arhitecții Dimitrie Berindey (1831-1884) și apoi de George Mandrea (1855-1916), se înscria ca și alte reședințe boierești din epocă, în categoria maisons de plaisance. Avea, însă, nota lui particulară, conferită de profilul intelectual și artistic al cuplului Alexandrina și Ion Ghica.
Vechea curte boierească de la Ghergani, trecută prin vicisitudinile istoriei recente, se află actualmente într-o avansată stare de degradare. Refuncționalizarea culturală și memorialistică a ansamblului – conac, capelă și parc – dorită de urmașii lui Ion Ghica, actualii proprietari, se sprijină pe proiectul de restaurare și reabilitaree conceput de arhitectul Șerban Sturdza împreună cu biroul de arhitectură Prodid, în respectul monumentului istoric și al spiritului locului.”
(Ruxanda Beldiman, Domeniul lui Ion Ghica de la Ghergani)

Din discursul Irinei Bossy – Ghica de la Ghergani, despre actualitatea lui Ion Ghica:

„Trecutul este, deci, marea experiență a omenirii. Ignorarea lui, chiar dacă nu pare să aibă urmări imediate, ne condamnă la o moarte lentă. Istoria, ca și limba, ne conferă șansa de a fi noi însine, dar ne ajută, mai ales, să fim europeni, să trăim în comunitate. Iar traiul în comunitate presupune existența unei conștiințe a identității respective.
Iar lui Ion Ghica îi plăcea «să-și aducă aminte»… Scrisorile către Vasile Alecsandri sunt doar un exemplu. Cunoscător al istoriei arhitecturii prin monumentele cheie din capitalele europene ca și din Imperiul Otoman, Ion Ghica se dovedește preocupat de destinul arhitectural al Bucureștiului în curs de a-și pierde patrimoniul istoric - case boierești, mănăstiri, biserici. La 1876 deplângea în «Convorbiri economice» degradarea și dispariția vechilor clădiri ce «[... ] se dărâmă și dispar monumentele cele vechi, parcă am voi să ștergem orice ar putea să deștepte conștiința națională».
(...) Tinerilor care astăzi studiază în Occident, ar trebui să le amintim exemplul unor personalități ca Ion Ghica. Deși a studiat și a trăit la Paris și la Londra și a călătorit în toate marile orașe ale Europei, de la Constantinopol la Florența, gândul lui Ion Ghica se îndrepta adesea spre casă: „Doresc să mă întorc la Ghergani”, scrie în 1866 de la Constantinopol soției sale Alexandrina, născută Mavros.
Ion Ghica și-a asumat pe parcursul vieții destinul unui român care a susținut neîncetat cauza națională. Contactul cu Franta, unde a plecat la 19 ani, l-a ajutat să înțeleagă mai bine realitățile dureroase din țara sa. Stadiul înapoiat al vieții sociale și politice, corupția regimului și, în general, a moravurilor din Valahia, necesitatatea unor reforme menite să schimbe structural înfățișarea țării sale, i-au apărut mai limepezi lui Ion Ghica în urma contactului cu Franța.
Un fapt care-i frapa dureros pe tinerii români aflați atunci în Franța, și după câte reiese din scrisorile sale, în mod deosebit pe Ion Ghica, era necunoașterea poporului român în Occident. De aceea, el începe încă din anul sosirii sale la Paris (1835) o largă acțiune în direcția cunoașterii de către străini a poporului român și a aspirațiilor sale de emancipare.
Este influențat de reformatorii francezi ai vremii și discută despre starea țării sale cu Jules Michelet și Edgar Quinet, amândoi revoluționari de la 1848 pe care îi transformă în filo-români convinși.
Michelet scria, chiar, adresându-se tinerilor români aflați la studii la Paris: „Fericiți sunteți voi, tinerilor români... În țara voastră totul e de facut, fiecare din voi se poate distinge prin fapte patriotice și mărețe. Această situație nu este foarte diferită nici astăzi. În continuare, ramân multe de făcut... Ion Ghica merită recitit. Cea mai mare parte a discursurilor sale sunt de actualitate. Suntem norocoși că s-au păstrat numeroase scrieri ale sale.”

Domeniul Ghica de la Ghergani va fi reintrodus în circuitul public

Domeniul de la Ghergani a fost redobândit în urmă cu 8 ani de către Irina Bossy – Ghica, prin eforturi susținute timp de mai bine de 15 ani. Au fost luate demersuri de salvare a patrimoniului arhitectural din fonduri proprii, în primul rând pentru salvarea Capelei care se afla în pericol de colaps, însă Domeniul are nevoie de o și mai mare implicare pentru a fi restaurat și pentru a-și îndeplini rolul de obicetiv turistic de patrimoniu, aflat la doar 30 de minute de București, la jumătatea distanței până la Târgoviște.

În perioada următoare, Domeniul de la Ghergani va putea fi vizitat doar de grupuri organizate. Pentru programarea lor, cei care doresc să vină la Ghergani sunt rugați să contacteze Asociația Domeniul Ghica Ghergani la numărul de telefon 0726.813.074. Mai multe amănunte, pe site-ul www.domeniul-ghica.ro.