Bucuresti

Lansare de carte "Zenobia, Regina Palmyrei: Roman de calatorii în Siria Antica" de Mircea Deac

Detalii lansare de carte

Categorie
Lansari de carte
Modificat
acum 4 ani si 3 luni
Vizualizari
649

Reprezentari

DataOraLocatie
Sambata 6 februarie 201612:00

Voteaza & Distribuie

Prezentare lansare de carte

Lansare de carte - eveniment la Galeria SENSO

Sâmbătă, 6 februarie 2016, ora 12.00 vă invităm la evenimentul de lansare a cărții Zenobia, Regina Palmyrei: Roman de călătorii în Siria Antică” (Ed. Maiko, 2016), scrisă de regretatul Mircea Deac, reputat critic de artă de la a cărui trecere în nefiinţă se împlineşte un an.
Lansarea cărţii va avea loc la Galeria SENSO(Bd. Unirii nr. 15, București).
Vor fi prezenți membrii familiei (Livia Deac, arh. Radu Deacă, Dr. Mircea Valeriu Deacă, artist plastic,profesor de teoria şi analiza filmului la CESI - Școala Doctorală în Ştiințele Imaginii, Facultatea de Litere, Universitatea București), alături de colegi de breaslă, personalități ale vieții cultural-artistice, artiști plastici, critici de artă, istorici, scriitori, membri ai Corpului Diplomatic, prieteni și apropiați ai lui Mircea Deac. Printre aceştia se numără, Mihaela Varga (istoric de artă, editor la editura Maiko), Adrian Mihalache (eseist, cronicar teatral, redactor “La Lettre Internationale”), Prof.Univ.Dr. Ion Bogdan Lefter (Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti, autor a numeroase volume de poeze şi de proză, studii critice, majoritatea urmărind fenomenul literar postmodern), Ana Maria Negoiţă (istoric de artă, specialist în cultura islamică), Ioana Ciocan (curator independent, Director Art Safari) ş.a.
Acest eveniment este realizat cu sprijinul Catena Grup, prin ProgramulCatena pentru Artă.

Editura Maiko, la care Mircea Deac a lansat în 2014 cartea “Tartar, ultimul zeu” apublicat post-mortem acestvolumce va fi lansat la Galeria SENSO pe 6 februarie 2016, la exact un an de la dispariţia autorului.
Zenobia, Regina Palmyrei – Roman de călătorii în Siria Antică este unul dintre cele două romane rămase nepublicate din timpul vieţii (celălalt se intitulează ”Concursul”) și îl are ca erou principal pe profesorul de Istoria Artei, Traian Manea care este de fapt, autorul. Mircea Deac a avut ocazia să admire vestigiile istorice și comorile Siriei în anii ’80. Ilustraţiile cărţii sunt realizate de arh. Radu Deacă, fiul autorului.
Mircea Deac (Mirea Deacă) s-a născut la 9 septembrie 1921 în Olteniţa şi a decedat la 6 februarie 2015 la Bucureşti.
A urmat Facultatea de Litere şi Filozofie, avându-i ca profesori pe Tudor Vianu şi George Oprescu, apoi Academia de Pictură la atelierele Camil Ressu şi Alexandru Ciucurencu.
A fost profesor de istoria artei la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“, director al Departamentului Artelor şi al Oficiului Naţional de Expoziţii din cadrul Ministerului Culturii. Membru UAP, expert în arta românească şi europeană, jurnalist şi scriitor, regretatul critic de artă Mircea Deac a fost membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi Vicepreşedinte al Societăţii Colecţionarilor de Artă din România. A participat la simpozioanele “Brâncuşi” de la Paris, Bucureşti şi Istanbul şi a fost organizatorul expoziţiilor româneşti la Bienalele Internaţionale de la Paris, Veneția, São Paolo, Belgrad. A publicat peste 1000 de articole în presa de specialitate, studii şi articole în Franţa, Grecia, Italia şi Olanda şi a scris scenariile pentru filmele “Brâncuşi la Târgu Jiu” şi “Alexandru Ciucurencu”. Mircea Deac a semnat zeci de monografii dedicate marilor pictori români şi străini, lucrări de Istoria Artei, Dicţionare Enciclopedice, dar şi cărţi de beletristică.
Romanul capătă o altă greutate din perspectiva recentului război civil din Siria. Multe monumente, mai toate aflate pe lista patrimoniul mondial UNESCO, sunt descrise şi analizate de Mircea Deac cu interesul istoricului de artă, dar şi cu <<mirarea>> filozofică a supravieţuirii lor peste secole şi milenii într-un teritoriu care a trecut dintr-o stăpânire în alta, fiecare dintre ele ostilă celei precedente” – nota Mihaela Varga, editorul cărții. ”Iată că acestei supravieţuiri i s-a pus capăt în ultimii ani de către un alt război – războiul fiind evenimentul social-uman faţă de care omul Mircea Deac avea cea mai explicit exprimată oroare (…). Palmyra, poate cel mai puternic simbol pentru o <<istorie a gloriei şi dezastrului>> este şi acum, după dispariţia lui Mircea Deac un loc <<umbrit de sângele revărsat în nisip de ambiţii deşarte>>. Romanul dedicat Zenobiei – misterioasă figură feminină cu o fermecătoare corespondenţă în contemporaneitate – împleteşte episoade realiste care surprind o Sirie a anilor 80, cu episoade suprarealiste, inspirate parcă din fascinaţia pe care o exercită deşertul asupra omului, ca << o ciudată chemare, un fel de ameţeală, aşa cum te afli la un pas de golul prăpastiei, care te cheamă în adâncuri fără să vrei. Tot peisajul era neobişnuit. Sărac, galben, pustiu, încins de soare, tăcut. O sălbăticie prin lipsa de sălbăticie, fiindcă avea totuşi ceva măreţ, misterios, uriaş, în acelaşi timp de o indiferenţă principială>>“.

Într-o zi a anului 1986, lui Mircea i s-a făcut o propunere minunată, irezistibilă incredibilă pentru acele vremuri… Aceea de a face o călătorie în Siria!” – îşi aminteşte Livia Deac, soţia autorului. „Atunci a început o aventură foarte ciudată pentru că el, o persoană foarte reținută, de un calm desăvârşit, un om foarte controlat s-a întors marcat. Nici acum nu pot defini starea pe care o avea, dar am simțit și am ştiut că ceva în acea călătorie l-a uimit, l-a pus pe gânduri şi l-a făcut să cerceteze mai mult şi mai departe. Fără să spună cuiva. Acea stare s-a evaporat în timp, dar a scris… Așa cum romanul lasă niște semne de întrebare, așa se întâmplă şi în viață: îi lași celuilalt libertatea de a-și trăi propriile gânduri, de a-şi imagina aşa cum crede el. Dacă ai invada mereu spațiul cuiva, mai ales al celor apropiaţi, ar fi groaznic. Trebuie să preiei ceea ce ți se oferă, iar mie Mircea mi-a oferit prin starea lui o senzație, nu o certitudine. Așa s-a întâmplat şi în acest roman foarte interesant: Mircea şi-a exprimat o parte din trăiri, nişte întrebări. Cartea este şi o poveste şi un document şi un jurnal de călătorie cu date concrete care te poartă către poveștile, istoria, filosofia, artele, arhitectura şi toată bogația cuprinsă în acele locuri atât de frumoase şi de speciale. Şi mai există acel ceva care nu l-a marcat doar pe Mircea, ci pe toți aceia care au avut sensibilitatea de a percepe Deșertul. Am regăsit-o la John Fowles, romancierul englez sau la EricEmmanuel Schmitt… Pentru că deșertul îţi transmite ceva greu de transmis mai departe. (…)<<Zenobia, Regina Palmyrei: Roman de călătorii în Siria Antică>>reprezintă tot misterul ce cuprinde și cea mai mare fericire a umanității - dragostea. E un roman de dragoste? Într-un fel, da! Dar este și unul de călătorie, de documentare… E ca o stare de dragoste, de pasiune, care dispare în necunoscut, iar dacă vrem mai mult, căutăm…”

Despre Mircea Deac:

Mircea Deac este mai mult decât un specialist chemat să ne arate încifrate neregulile, este și critic și istoric, și memorialist și filosof și romanicer și eseist. Mircea Deac a rămas autorul prolific care a reușit să fie mereu”.

(…) Ce mai pregătiți, maestre, era o întrebare firească pentru patriarhul cuvintelor despre artă. Avea mereu o filă de conținut dintr-un volum în pregătire, exemplu tăcut pentru mai tinerii plini de preget ce suntem. Avea multe de spus, multe de scris, multe de amintit și de gândit. Ar fi făcut-o, desigur, cu har și profunzime, de n-ar fi fost sfârșitul de ființă”. - Marius Tița.

Forma literară i-a permis lui Mircea Deac în fiecare dintre romanele lui, să scrie despre ceea ce nu considera că ar putea fi consemnat în lucrările sale de istoria artei. Aşa putea vorbi despre atmosfera din atelierele marilor maeştri sau despre cea din atelierele tinerilor, despre rivalitatea <<proverbială>> dintre pictorii Babicescu şi Alexandru Dunăreanu, uşor de recunoscut a fi Corneliu Baba şi Alexandru Ciucurencu (în romanul <<Prăpastia>>), despre viaţa cotidiană a artiştilor cu problemele lor, dar şi cu aspecte de boemă, despre întâlniri (reale) dintre artişti şi colecţionari, dintre artişti şi critici, despre condiţia în general ingrată a criticului în raport cu artistul. Aşa îşi putea exprima liber de orice autocenzură, judecăţile de valoare asupra operei unor artişti uşor de ghicit sub numele de împrumut. Tot aşa îşi putea exprima nețărmurita preţuire pentru opera unor mari artişti, care altminteri prezentată, într-o monografie sau un studiu, ar fi putut suna prea encomiastic”. – Dr. Mihaela Varga (editor Editura Maiko).
DespreZenobia, Regina Palmyrei: Roman de călătorii în Siria Antică”…

„<<Constată, la întoarcerea din Siria, cât de oarbe fuseseră prelegerile lui la universitate despre arta Orientului!>>, scrie Mircea Deac încă din primele rânduri ale romanului său (…). Este, cred, una din frazele cheie ale romanului, poate imboldul care l-a îndemnat să apeleze la o formă literară pentru impresiile culese în timpul unei călătorii în Siria la sfârşitul anilor ‘80. Într-adevăr, oricât de multe tratate ar consulta, contactul direct cu arta şi civilizaţia unui loc este esenţială pentru istoricul de artă. Fără acest contact direct, prelegerile sunt <<oarbe>>, lipsind percepţia dimensiunilor, a contextului geografic şi istoric, a minunii supravieţuirii peste secole a unor vestigii şi în fine, autentica trăire estetică şi filozofică. (…) referirile la credinţă, la mistică, la cele spuse de mari mistici sau filozofi fideişti sunt dese, ca urmare a unor preocupări în acest sens încă din timpul studenţiei când a fost atras de filozofii neotomişti (…) referirile la tradiţiile intelectuale de interpretare a credinţei cuprind de asemenea o arie vastă, de la gânditorii antici, la cei din creştinismul timpuriu, până la cei, puţin cunoscuţi în cultura noastră, din islamismul timpuriu, cel medieval şi până la cel contemporan. Dintre aceste consideraţii filozofice şi istorice, amintesc doar una, aleasă pentru laconismul şi totodată expresivitatea ei: <<Prezentul trecutului. Sub aripa deşertului sirian, Palmyra dezvăluia o incomparabilă istorie a gloriei şi dezastrului, a unui loc de tandreţe umbrit de sângele revărsat în nisip de ambiţii deşarte>> (…)” – Dr. Mihaela Varga.
Lansarea acestei cărţi este prima manifestare a anului 2016 din seriaevenimentelor cultural-artistice găzduite de Galeria SENSO.
Până pe 25 februarie 2016 iubitorii de artă pot admira aici o expoziţie colectivă de Artă Decorativăculucrările artiștilor Arina Ailincăi, Dan Băncilă, Anca Boeriu, Cristina Bolborea, Manuela Botiș, Sandei Bucur, Lucian Butucariu, Danielei Făiniş, Costel Iacob, Nicolae Moldovan, Cela Neamţu, Anielei Ovadiuc, Dionisie Popa, Dumitru Traian Tili și Mihai Țopescu.

Vă mulțumim pentru atenția acordată acestui eveniment care va fi urmat de un cocktail. Vă rugăm să confirmaţi prezenţa!
Program Galeria de Artă SENSO: zilnic, de luni până vineri între orele 11.00 – 18.00, sâmbătă și duminică între orele 12.00 - 18.00.

Catena Grup, prin ProgramulCatena pentru Artă este sponsor al evenimentelor găzduite de Galeria SENSO.

Filtre lansare de carte

Perioada: Astazi, Saptamana curenta, Luna curenta