Bucuresti

Nora Iuga si Miruna Vlada, laureate ale Premiilor Radio Romania Cultural

Detalii

Categorie
Stiri Cultura
Modificat
acum 2 ani si 9 luni
Vizualizari
242

Voteaza & Distribuie

Descriere

Nora Iuga şi Miruna Vlada, laureate ale Premiilor Radio România Cultural
Luni, 23 martie 2015, de la ora 19.00, la Teatrul Odeon din Bucureşti s-a desfăşurat cea de-a XV-a ediţie a Galei Premiilor Radio România Cultural.
Nora Iuga a obţinut Premiul pentru Proză pe anul 2014 pentru romanul Harald şi luna verde, apărut la Editura Polirom.

Gravitînd în jurul imaginii obsedante a balonului verde de pe scena unui spectacol de balet, cartea Norei Iuga este un roman-puzzle format din amintiri, scrisori şi fragmente de jurnal, care, împreună, creează o poveste captivantă şi cutremurătoare ce se întinde de-a lungul întregului secol XX. Pendulînd neîncetat între diferite planuri temporale, naraţiunea se fărîmiţează într-o multitudine de cioburi care oglindesc faţa fascinantă şi în acelaşi timp hidoasă a lumii în care trăim.

Nora Iuga, poetă, prozatoare şi traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România. Autoare a mai multor volume de poezie – Vina nu e a mea (1968), Captivitatea cercului (1970), Scrisori neexpediate (1978), Opinii despre durere (1980; Premiul USR), Inima ca un pumn de boxeur (ed. I, 1982; ed. a II-a, 2000), Piaţa cerului (1986), Cîntece (1989), Petrecere la Montrouge(Cartea Românească, 2012), Cîinele ud e o salcie (Cartea Românească, 2013) – şi de proză – Săpunul lui Leopold Bloom (ed. I, 1993; ed. a II-a, Polirom, 2007; Premiul USR), Sexagenara şi tînărul (ed. I, 2000; ed. a II-a, Polirom, 2004, 2012; Premiul USR), Fasanenstraße 23 – O vară la Berlin (2001), Lebăda cu două intrări (2004), Hai să furăm pepeni (Polirom, 2009), Berlinul meu e un monolog (Cartea Românească, 2010) – , precum şi a poemului-roman Fetiţa cu o mie de riduri (2005; Premiul revistei Cuvîntul). În 2007 a primit Premiul Friedrich-Gundolf, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, o recompensă care se acordă tuturor celor care contribuie la răspîndirea culturii germane în lume. A tradus din August Strindberg, E.T.A. Hoffmann, Nietzsche, Knut Hamsun, Barbara Bronnen, Elfriede Jelinek, Herta Müller, Ernst Jünger, Oskar Pastior, Günter Grass, Aglaja Veteranyi.

Premiul pentruPoezie pe anul 2014 i-a fost acordat Mirunei Vlada pentru volumul Bosnia. Partaj, apărut la Editura Cartea Românească. Acelaşi volum a fost nominalizat la secţiunea Poezie a Premiilor revistei Observator cultural 2015.

Volumul de faţă marchează 10 ani de la debutul Mirunei Vlada în poezie, dar şi 100 de ani de la Atentatul de la Sarajevo. Poeta revine cu un nou suflu, raportat la debutul ei – deşi la fel de frustă, dar cu mai mult accent pe vulnerabilitate şi o resemnare tensionată.
Bosnia. Partaj e o carte-puzzle. Conţine texte dinăuntrul şi din afara Bosniei, despre tot ceea ce o femeie îşi refuză, ca mai apoi să îşi interiorizeze, după un război, după o despărţire. Bosnia-Herţegovina din aceste versuri nu este ţara cu acelaşi nume, ci este un teritoriu de spaimă şi gingăşie, este o scrisoare de dragoste ruptă şi făcută bucăţi. Poeta îşi găseşte în Bosnia un fel de patrie adoptivă, care îi reflectă ca o oglindă propriile nelinişti şi crispări interioare şi poate spune cu îndreptăţire, în această carte de maturitate, Bosnia bin ich.
Miruna Vlada s-a născut pe 17 august 1986 la Bucureşti. Formată la Cenaclul Euridice, coordonat de Marin Mincu, a debutat în 2004 cu volumul Poemextrauterine la Editura Paralela 45, cu o prezentare de Angela Marinescu şi prefaţă de Octavian Soviany. Cartea a primit cîteva premii naţionale pentru debut în poezie. În 2007 a publicat la Editura Cartea Românească volumul de versuri Pauza dintre vene, însoţit de un CD în lectura autoarei.
Selecţii din poezia ei au fost traduse în engleză, franceză, spaniolă, sîrbă, germană, italiană şi polonă. Este prezentă într-o serie de antologii, alături de cei mai buni poeţi ai anilor 2000. A studiat ştiinţele politice la SNSPA Bucureşti, iar din 2013 este doctor în relaţii internaţionale cu o cercetare despre europenizarea Bosniei-Herţegovina. Poze, videoclipuri şi confesiuni ale autoarei despre carte pot fi găsite pe Facebook: #bosniapartaj, #mirunavlada