Opera Nationala Romana Bucuresti

Imi place (apasati din nou pentru a anula) 1 voturi Nu imi place (apasati din nou pentru a anula)
Opera Nationala Romana Bucuresti
AdresaBucuresti, Sectorul 5, Bulevardul Mihail Kogalniceanu, nr. 70
Telefon0213146980
Fax0213157849
Webhttp://www.operanb.ro
CategorieOpera
Modificatacum 6 luni si 2 saptamani
Vizualizari5732

Descriere

Opera Nationala Romana Bucuresti

Sintagma "Opera Romana" a fost folosita cu mult timp inaintea existentei unei cladiri destinate exclusiv artei lirice. Dirijorul, compozitorul si profesorul George Stephanescu si-a pus intreaga energie in slujba fondarii Companiei Opera Romana.

Trupa lirica bucuresteana s-a lansat la 8 mai 1885, prezentand treptat un repertoriu tot mai bogat, alcatuit din opere italiene si franceze de mare popularitate, cat si vodeviluri si opere comice din creatia nationala, in care evoluau primele mari voci autohtone. Institutionalizarea s-a petrecut in 1921, prima stagiune fiind deschisa cu un grandios Lohengrin dirijat de George Enescu. Pana in 1953, trupa a fost gazduita de Teatrul National, apoi de Teatrul Lyric Leon Popescu, Teatrul Eforie (Carol cel Mare) si Teatrul Regina Maria. Cladirea actuala a fost construita in 1953, in preajma Festivalului Mondial al Tineretului si al Studentilor, care urma sa fie gazduit de Bucuresti. Spectacolul inaugural a avut loc pe 9 ianuarie 1954, cu premiera operei Dama de pica de Ceaikovski, iar primul balet a fost Coppelia, la 10 ianuarie 1954.

A urmat o perioada de mari realizari artistice. Beneficiind de o echipa de interpreti de cea mai inalta clasa, Opera Romana din Bucuresti a devenit una dintre cele mai apreciate scene ale Europei.

Pe langa solistii cei mai solicitati inainte de mutarea in noul sediu (Dinu Badescu, Valentina Cretoiu, Serban Tassian, Dora Massini, George Niculescu-Bassu, Petre Stefanescu-Goanga, Mihail Stirbei, Mihail Arnautu, Garbis Zobian, Edgar Istratty, Valentin Teodorian) in anii urmatori s-au afirmat Nicolae Herlea, Elena Cernei, David Ohanesian, Arta Florescu, Zenaida Pally, Octav Enigarescu, Dan Iordachescu, Ludovic Spiess, Ileana Cotrubas, Eugenia Moldoveanu, Viorica Cortez, Ion Buzea, Marina Krilovici, Octavian Naghiu, Ion Piso, Maria Slatinaru, Vasile Martinoiu, Eduard Tumagian, Magda Ianculescu, Iulia Buciuceanu, George Corbeni, Pompeiu Harasteanu, Nicolae Florei, Teodora Lucaciu, Matilda Onofrei, Cornel Stavru, Ladislau Konya, Maria Crisan, Constantin Gabor, Elisabeta Neculce-Cartis, Silvia Voinea, Lella Cincu, Elena Dima-Toroiman, Vasile Moldoveanu, Corneliu Fanateanu, Mariana Stoica, Florin Diaconescu, Sanda Sandru unii dintre ei cantand si pe marile scene ale lumii la Metropolitan, Scala din Milano, Royal Opera Covent Garden, Opera din Paris, Moscova. In aceeasi perioada, s-au remarcat atat dirijorii Egizio Massini, Jean Bobescu, Constantin Silvestri, Mihai Brediceanu, Cornel Trailescu, cat si regizorii Jean Ranzescu, Hero Lupescu.

Problemele politice disparute dupa caderea regimului comunist au fost inlocuite de cele financiare. Cu toate acestea, s-a continuat reluarea unor titluri in montari noi, iar echipa de interpreti a fost fundamental intinerita.

In pleiada cantaretilor de frunte din ultima perioada se inscriu Felicia Filip, Mariana Colpos, Ecaterina Tutu, Ionel Voineag, Sever Barnea, Gabriel Alesandrescu, Iulia Isaev, Marius Brenciu, Robert Nagy, Mihaela Stanciu, Stefan Ignat, Iordache Basalic, Roxana Briban.

Anton Romanovski a pus bazele primei companii de balet bucurestene abia in 1924. Aceasta a fost preluata in 1929 de catre Vera Carally care, in 1932, punea in scena Lacul lebedelor, cu un ansamblu in intregime romanesc si solisti autohtoni. In anii '30, Floria Capsali, creatoarea baletului romanesc cult, a montat numeroase lucrari de inspiratie folclorica si a marit atat numarul dansatorilor, cat si repertoriul. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, baletul a cunoscut o inflorire accelerata, prin colaborarea cu maestri de balet si coregrafi rusi, mai apoi prin formarea de coregrafi si interpreti la institute renumite de profil din URSS. Printre numele de rezonanta ale perioadei inter si postbelice s-au numarat Elena Penescu Liciu, Oleg Danovski, Iosefina Crainic, Marie-Jeanne Livezeanu, Sanda Orleanu, Gelu Matei, Trixy Checais, Petre Bodeut.

In conditiile favorabile ale actualului sediu a inceput crearea a numeroase divertismente din opere si miniaturi coregrafice, precum si montarea in premiera sau reluare a titlurilor fundamentale din repertoriul universal. Faima baletului romanesc a depasit limitele tarii, datorita turneelor, Festivalurilor si Concursurilor Internationale la care participau Irinel Liciu, Gheorghe Cotovelea, Valentina Massini, Gabriel Popescu, Sergiu Stefanski, Alexa Mezincescu, Marinel Stefanescu, Ioan Tugearu, Petre Ciortea, Cristina Hamel sau tripleta de aur: Magdalena Popa, Ileana Iliescu si Leni Dacian.

Plecarea a numerosi dansatori in Occident inainte de 1989, dar si in ultimii ani a marcat puternic compania de balet. O data cu disparitia vechii generatii de coregrafi, cativa dintre fostii prim-balerini au inceput sa monteze versiuni noi ale baletelor clasice: Ioan Tugearu, Alexa Mezincescu si, mai recent, Mihai Babuska. Colectivul de balet, condus din 2001 de catre acesta din urma, ruleaza o duzina de titluri importante in fiecare stagiune, prezentand o garnitura de solisti de prim rang, printre care Corina Dumitrescu, Ovidiu Matei Iancu, Oana Popescu, Cristina Opincaru, Simona Somacescu, Tiberiu Almosnino, Cristian Craciun, Vlad Toader s.a.

Orar

Luni - Vineri: 9:00 - 17:00