Parcul Cismigiu

Imi place (apasati din nou pentru a anula) 0 voturi Nu imi place (apasati din nou pentru a anula)
Parcul Cismigiu
AdresaBucuresti, Sectorul 1, Bulevardul Schitu Magureanu
CategorieParcuri
Modificatacum 8 luni si 2 saptamani
Vizualizari3141

Descriere

Parcul Cismigiu din Bucuresti

Aflat in centrul Capitalei, marginit de bulevardele Mihail Kogalniceanu (la S) si Schitu Magureanu (la V) si de strazile Stirbei Voda (la N) si Brezoianu (la E), este cel mai vechi si mai frumos parc din Bucuresti, extins pe 17 ha, pe locul in care se afla (inceputul secolul 19) o dumbrava cu un lac format din izvoarele naturale aflate la baza terasei dinspre strada Stirbei Voda.
Acest lac, inconjurat de trestii si papuris, bogat in peste la acea vreme, apare mentionat documentar, in timpul lui Matei Basarab, cu numele de "Balta lui Dura negrutatorul" si avea o extindere mult mai mare.
La 10 octombrie 1779, Alexandru Ipsilanti, domnul Tarii Romanesti, a poruncit sa se construiasca doua cismele in Bucuresti pentru a avea apa potabila, una dintre ele fiind facuta pe locul gradinii de azi, inspre strada Stirbei Voda.
In apropierea acestei cismele si-a construit casa Dumitru suiulgi-basa, numit de catre oameni "marele cismigiu" (deoarece era seful lucrarilor de supraveghere a curgerii apelor si mai mare peste cismele), de la care provine si numele parcului inaugurat in mod oficial in 1854.
Pe la 1830, generalul Pavel Kiseleff a dat dispozitie baronului Borroczyn sa sece balta si sa faca o gradina publica. Aceasta insa va fi realizata mai tarziu, in timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, de catre arhitectul peisagist vienez Carl Friederich Wilhelm Meyer. El transforma balta intr-un frumos lac, cu toate instalatiile de canalizare pentru a putea fi lesne golita si curatata, iar in centru instaleaza o fantana arteziana. Iarna, lacul se transforma intr-un imens patinoar, spre incantarea bucurestenilor. Tot el traseaza si aleile, folosind fiecare ridicatura de teren pentru o cat mai placuta vedere de ansamblu. Sunt plantati peste 30 000 de arbori indigeni, dar si specii rare. Au mai fost realizate grote artificiale, covoare florale, poduri si au fost montate banci.
Cismigiul n-a fost realizat dintr-o data, ci treptat. Suprafata a fost marita si cu o parcela cumparata din gradina familiei Cretzulescu. Au fost adusi pesti exotici, lebede si pelicani. Mult mai tarziu, a luat fiinta si o minigradina zoologica: ursi, lupi, vulpi si castori. In 1852 s-a reusit imprejmuirea intregului parc. Ministerul de Interne s-a ocupat in mod deosebit de aceasta gradina, dand o serie de dispozitii. Plimbarea pe alei se putea face de la rasarit pana la orele 22, iar in noptile luminoase, pana la miezul noptii. Nimeni nu avea voie sa intre in gradina calare sau cu trasura, la fel intamplandu-se si cu cainii si cu alte dobitoace. Interzis le era accesul si vanzatorilor ambulanti. Se pedepseau si cei ce calcau pe iarba ori rupeau flori. Pana si atmosfera prea zgomotoasa era sanctionata.
Spre sfarsitul secolului al XIX-lea a fost montat la intrarea principala in Cismigiu, vizavi de Primarie, unul dintre primele chioscuri de ziare din Capitala. Si astazi, refacut, chioscul poate fi admirat la intrarea de pe latura din dreapta a gradinii. O atractie deosebita a Cismigiului a fost restaurantul in stil romanesc ridicat de arhitectul Ion Mincu si botezat Monte Carlo. Bombardat in timpul razboiului, restaurantul a fost refacut, pastrandu-i-se numele. Si astazi localul cu terasa amplasata pe malul lacului continua sa atraga clienti dornici de a fi serviti intr-un cadru mirific. In partea dinspre bulevardul Regina Elisabetha a fost amenajata, intr-un spatiu plin de verdeata, o rotonda ce poate fi admirata si astazi: Rondul Roman. Inaugurat in 1943, rondul adaposteste busturi cioplite in piatra pe socluri inalte, reprezentand chipurile marilor nostri oameni de cultura: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu. Titu Maiorescu, I. L. Caragiale, George Cosbuc, St. O. Iosif, Ion Creanga, Al. Vlahuta, Duiliu Zamfirescu, B. P. Hasdeu, N. Balcescu, V. Alecsandri.