Bucuresti

Parcul Crangasi

Detalii

Adresa
Bucuresti, Sectorul 6, Calea Crangasi
Categorie
Parcuri
Modificat
acum 3 ani si 6 luni
Vizualizari
4112

Voteaza & Distribuie

Descriere

Parcul Crangasi din Bucuresti

În zona unde azi se întinde cartierul Crangasi, în sec. al IV-lea, au fost gasite monede romane din timpul lui Valentinian I (364-375 d. H.) si un cuptor de ars oale.
O harta statistica întocmita între 1828-1832, si aparuta în 1835, aminteste despre un catun neînsemnat, Crangasi, cu maximum cinci gospodarii.
La începutul sec. XX, acest catun reprezenta o mica zona locuita din apropierea râului Dâmbovita, mai exact la granita dintre Bucuresti si comuna Marele Voievod Mihai, ulterior comuna 16 Februarie.
În 1923, o parte din catunul Crângasi a fost inclus în teritoriul capitalei. În perioada dintre cele doua razboaie, dezvoltarea orasului si a vecinatatilor a facut ca aceasta zona sa fie înconjurata de câteva dintre cele mai importante parcelari din acea perioada, cum ar fi Regiei, Herescu, Grant, situate pe teritoriul administrativ al capitalei, si Costescu si Micescu, aflate în intravilanul comunei Marele Voievod Mihai.
În 1936, se pune temelia unei adevarate capodopere de arhitectura bisericeasca în stil neobizantin, Biserica Belvedere, cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel si Sfânta Mucenica Ecaterina proiectata în anul 1934 de catre reputatul arhitect Ion Traianescu. Biserica a fost construita între anii 1936-1940 de Pr. Petru Åžerpe care, în urma decesului soÅ£iei sale, a intrat în cinul monahal si a primit numele de Pavel Åžerpe.
În perioada interbelica a Bucurestiul, Crangasiul a facut parte din Sectorul Negru al Capitalei, actualul sector 6, stiind fiind faptul ca, la momentul respectiv, Bucurestiul era împartit în cinci sectoare, în cadrul a patru culori: galben, negru, albastru si verde. Când s-a adoptat, în 1952, denumirea administrativa de raioane, sectorul 6 includea raioanele Gheorghe Gheorghiu-Dej si o parte din raionul Lenin.
Între 1940 si 1960, terenul din aceasta zona, mai putin afectat de inundatiile periodice (primavara) ale Dâmbovitei, a început sa fie ocupat în etape succesive de locuintele individuale, din painata si chirpici, ale unor familii sarace.
În 1946, se înfiinteaza organizatia de tineret a Partidului National-Taranesc, din comuna Voievodul Mihai, asa cum se numea atunci actualul cartier Crângas – Giulesti. Aceasta organizatie tinea de sectorul condus de domnul Ion Marinache si a fost consolidata în timpul campaniei electorale din acelasi an, numarând în jur de cinci-sase sute de tineri în circumscriptie, de la Podul Grant, cartierul Crângasi, pâna la capatul tramvaielor 11 si 2, la Giulesti-Sârbi.
Începând cu anul 1960, pe loturile ramase libere, au început sa fie ridicate primele blocuri de locuinte pentru muncitorii din metalurgie, care au venit din Hunedoara în Bucuresti, pentru a lucra la sectorul de producÅ£ie al Institutului de Cercetari Metalurgice (ICEM) aflat pe malul Lacului Morii, de unde si denumirea unor blocuri ca ICEM13.
În urma inundatiilor din anii 70, Crângasiul s-a numarat printre cele mai afectate zone.

Agrement
Parcul Crângasi si latura de sud-est a Lacului Morii. În ceea ce priveste agrementul, în zona cartierului Crângasi se afla un strand, care, pe timpul verii, este deschis si în timpul noptii si un parc, Parcul Crângasi, unde se gasesc 5 terenuri de fotbal, ce se pot închiria contra cost. De curând, în Parcul Crângasi a fost ridicata o scena în aer liber, unde se tin concerte sau se joaca piese de teatru. Principala atractie a cartierului o constituie Lacul Ciurel, cunoscut si ca Lacul Morii.
Din iulie 2006, cartierul Crângasi beneficiaza si de un panou de escalada pe Bulevardul Costructorilor, nr. 16 A, în incinta firmei Grand Metal. Accesul la panoul cu o suprafata de 327 metri patrati se face contra cost.