Bucuresti

Radu Gratian Ghetea: bancile vor cauta solutii de nisa pentru acordarea de credite

Detalii

Categorie
Stiri economie
Modificat
acum 11 luni si 1 saptamana
Vizualizari
175

Voteaza & Distribuie

Descriere

Radu Grațian Ghețea: băncile vor căuta soluții de nișă pentru acordarea de credite

BusinessMark, cu sprijinul Asociației Române a Băncilor, UNSAR și al ALB România, a organizat cea de-a treia ediție aROMANIAN FINANCIAL CONFERENCE, eveniment care a avut loc pe 5 aprilie 2016, la Hotel Radisson Blu din București.

Speakeri invitați: Radu Grațian Ghețea, Președinte CEC Bank, Președinte de onoare Asociația Română a Băncilor, Theodor-Cornel Stănescu, Director General Adjunct Marfin Bank, Florin Dănescu, Preşedintele Executiv, Asociația Română a Băncilor, Rodica Tuchilă, Director, Asociația Română a Băncilor, moderator: Gabriela Folcuț, Preşedinte Comisia de comunicare, Asociația Română a Băncilor.

Florin Dănescu, Preşedintele Executiv, Asociația Română a Băncilor, a citat rezultatele studiului “Opinia romanilor despre legea darii in plata” realizat de IRSOP Market Research & Consulting, în care 1.016 persoane, din peste 400 de orașe, au fost intervievate telefonic.

”Această cercetare de piață vine după o comunicare de 8 luni. ARB a transmis peste 55 de adrese scrise către autoritățile naționale și organismele internaționale. Studiul vine în urma dorinței de a afla care este percepția majorității atât a deponenților cât și a debitorilor. 68% dintre persoanele care au răspuns la întrebări sunt de părere că economia va merge mai rău. Întrebați dacă vor investi pentru locuință (renovare sau achiziție), 48% dintre respondenți au răspuns afirmativ. Din perspectiva nevoii de credit pentru îmbunătățirea locuinței, 59% spun că nu au nevoie. Referitor la notorietatea Legii Dării în Plată, 55% au răspuns că au auzit despre această Lege. În ceea ce privește sprijinirea debitorilor cu dificultăți, 89% au răspuns că o lege care să-i ajute ar fi benefică”, a declarat Florin Dănescu.

Potrivit acestuia, la întrebarea ”ce obține statul din conflictul cu băncile?”, 38% dintre respondenți au răspuns că ”nici nu pierde nici nu câștigă”.

Theodor-Cornel Stănescu, Director General Adjunct Marfin Bank, este de părere că sondajul realizat pentru ARB arată că populația a înțeles implicațiile reale ale Legii Dării în Plată.

”Oamenii au înțeles foarte bine ce se întâmplă, ceea ce nu putem spune despre toți factorii implicați. Vedem că nivelul încrederii în economia românească este în creștere, dar avem momente când ne dinamităm singuri. Iar în ultima perioadă au apărut foarte multe astfel de inițiative legislative. O creștere economică fără sistem bancar nu poate să existe. În loc să garantăm dreptul la proprietate îl dinamităm. Inventăm legi care ne fac rău, care au implicații majore și care pot genera o scădere dramatică a economiei”, a declarat Theodor-Cornel Stănescu.

Directorul General Adjunct Marfin Bank a făcut referire și la Legea insolvenței persoanelor fizice.
”A mai fost un astfel de exemplu: Insolvența persoanelor fizice, dar care avea toate componentele, inclusiv cea de protecție socială. Nu am folosit-o, nu am înțeles nici eu de ce. Trebuie să avem o comunicare mai eficientă pentru a înțelege de ce implementăm legi care nu-și găsesc rostul nici ca protecție socială”, a precizat Theodor-Cornel Stănescu.

Radu Grațian Ghețea, Președinte CEC Bank, Președinte de onoare Asociația Română a Băncilor, a făcut de asemenea referire la Legea Dării în Plată.

”Băncile nu trăiesc numai din creditarea persoanelor fizice. După 2001-2002 au început să fie dezvoltate servicii și produse de creditare pentru persoanele fizice. Când creditele pentru populație aproape au stagnat, băncile s-au reorientat către alte tipuri de produse cum ar fi cele destinate agriculturii și cele sprijinite prin programe cu fonduri europene. Dacă vor stagna din nou creditele către persoanele fizice va trebui să găsim soluții, o nișă pentru a da credite. Programul "Prima Casă", care a dus în ultimii ani la creșterea pieței imobiliare și a contribuit la creșterea consumului, nu va mai avea viitor dacă va intra sub incidența Legii privind darea în plată. Nu cred însă că se va ajunge la o situație atât de radicală. Nu cred că Programul Prima Casă va fi scos practic din funcțiune. Nu cred că băncile nu vor mai avea interes pentru creditele acordate persoanelor fizice”, a afirmat Radu Grațian Ghețea.

Președintele de onoare al ARB crede că Legea poate fi adusă într-o formă care să răspundă nevoilor pentru care a fost creată.

”Am speranța că Legea va cunoaște amendamente importante în forma în care va fi votată de Parlament. Am speranța că dacă vor fi nereguli președintele va sesiza Curtea Constituțională. Dacă nu se va întâmpla asta probabil că la primele procese care vor apărea băncile vor ridica problema neconstituționalității și Curtea se va sesiza. Sper ca Legea să aibă un caracter constructiv pentru clienții care nu mai pot face față creditului contractat. Cred că în viața economică a României creditul va fi în continuare un element important. Nu poate fi altfel”, a precizat Radu Grațian Ghețea.

În opinia sa, în acest caz, de departe, cel mai dăunător este aspectul retroactiv.

”România este atractivă, cu o creștere economică peste media europeană, fapt care va atrage în continuare investitori. Referitor la faptul că băncile ar obliga consumatorii să contracteze un anumit produs prin măsurile pe care le iau, răspunsul meu este că nu obligăm pe nimeni să cumpere nimic. Cine vrea să achiziționeze un produs o poate face, cine nu, nu. Cred că băncile vor găsi soluții și nișe pe care să se plieze pentru a da credite. Mai degrabă consumatorii vor avea de suferit pentru că se vor lipsi de o parte din produse”, a mai afirmat Președintele de onoare al ARB.

În încheierea primei sesiuni de discuții, Rodica Tuchilă, Director, Asociația Română a Băncilor, a vorbit despre reglementările SEPA
”Se lucreză de ani de zile la proiectul SEPA – al plăților electronice în euro. În România, acest proiect are și o componentă în lei. Pe 12 aprilie se va lansa împreună cu Transfond acest proiect bazat pe reguli europene. Se fac efoturi pentru accelerarea adoptării de instrumente electronice. Evoluția tehnologică face procesele să se modifice. Asta înseamnă și oportunități pentru furnizori pe zona plăților din sistemul bancar”, a declarat Rodica Tuchilă.

Potrivit acesteia, în perioada 2016-2018 aceste reglementări vor fi aplicate.

SESIUNEA II
Speakeri invitați: Valentin Ionescu, Director, Direcţia de Strategie şi Stabilitate Financiară, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Lucian Anghel, Preşedinte, Bursa de Valori Bucureşti, James Grindley, CEO, CertAsig, Adrian Marin, Membru în Comitetul de Direcţie al Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România, Mugur Popescu, CFA, Membru al Consiliului Director al Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania – APAPR, Investment Director, BCR Pensii, Franz Weiler, CEO, UNIQA Asigurari, Răzvan Diaconescu, Director General, Impuls Leasing. Moderator: Cristian Ionescu, Country Manager Expense Reduction Analysts
”Avem peste 11 milioane de contracte de asigurări generale și 3,6 milioane de contracte de asigurări de viață. Pentru Pilonul II sunt în derulare 6,5 milioane de contracte și numai peste 300.000 pentru Pilonul III”, a precizat Valentin Ionescu, Director, Direcţia de Strategie şi Stabilitate Financiară, ASF.

Potrivit acestuia, evoluția Burselor este în general în scădere.

”Evoluția Burselor arată că indicii sunt în scădere, cea din Grecia a scăzut cel mai mult, iar cea din Irlanda merge cel mai bine. Evoluția sa a rămas pozitivă. Contagiunea dintre piețe a crescut în contextul scăderii prețului petrolului și nu numai. România este puțin mai scumpă decât Ungaria dar este subevoluată față de țări care Germania și Cehia. Ar fi așadar oportunități pentru investitorii de acolo să cumpere în România”, a declarat Valentin Ionescu.

Directorul în cadrul ASF a mai precizat că în piața asigurărilor din România în anul 2015, un procent de 79,2% era reprezentant de asigurările generale și
20,73%, asigurările de viață.

”Suntem considerați de agențiile internaționale ca o piață sigură pentru titluri de stat. Pentru piața de capital, mai jos de atât nu se poate. Este important pentru că volumul fondurilor potențiale de a fi investite sunt mult mai mici decât la următorul nivel de piață emergentă. Companiile listate au avut o creștere a valorii companiilor listate în indicii principali, undeva între 200-500%, într-un interval de doi ani. Motivul este că a crescut foarte mult cererea. Investitorii caută piețe emergente și dezvoltate. Avem un obiectiv pe terment mediu și lung, care nu se atinge foarte ușor. Spre deosebire de riscul suveran, aici votează investitorii”, a explicat Lucian Anghel, Preşedinte, Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

Potrivit acestuia, investitorii votează upgradarea unei piețe și investesc apoi în piața respectivă.

”Practic, asta înseamnă că nu putem să bifăm niște căsute cum facem uneori în România. Acest obiectiv strategic nu este numai al ASF, sau BVB, ci este unul național, iar statul român este principalul beneficiar. Spun asta pentru că în multe companii statul este acționat majoritar. Din păcate piața românească este subevaluată și este așa și pentru că, cererea este scăzută”, a explicat Preşedintele BVB.

James Grindley, CEO, CertAsig, a vorbit despre riscurile diverse pe care compania pe care o conduce le asigură.

”CertAsig asigură riscuri complexe și se adresează companiilor nu clienților individuali. Asigurăm riscuri deosebite și provocatoare cum ar fi ”Cumințenia Pământului” – Constantin Brâncuși, dinozauri din muzee, evenimente muzicale sau de circ de înaltă ținută”, a menționat James Grindley.

Adrian Marin, Membru în Comitetul de Direcţie al Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România, și-a centrat prezentarea pe tema Solvency II.

”Chiar dacă Solvency II se aplică deja, noi suntem la început. UE are nevoie de această solvabilitate pentru că Solvency I a arătat probleme structurale, cu sensibilitate redusă la risc. Prin Solvency II, riscul de default ar intra sub 0.5%. Marea miză este protecția clientului și a pieței. Transparența este necesară prin raportări financiare periodice. Când te obișnuiești să fii transparent vei avea probabil mai multă putere pentru a fi pe Bursă. Vorbim despre un risc financiar mai redus”, a declarat Adrian Marin.

Ce înseamnă pentru client Solvabilitate II: transparență, stabilitate, mijloace de gestionare a situațiilor dificile, costuri corecte, protecție și încredere.
”Din păcate, anul acesta nu s-a respectat calendarul de creștere a contribuției de 6% în Pilonul II din 2016. Prioritățile noastre sunt: creșterea contribuției la 6%, adoptarea legii de plată, îmbunătățirea cadrului de investiții, stabilitate și predictibilitate pentru cadrul legislativ. Rezultatele investiționale ale fondurilor de pensii sunt foarte bune. Fondurile de pensii au un rol important în creștere în finanțarea economiei și pe plan social”, a declarat Mugur Popescu, CFA, Membru al Consiliului Director al Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania – APAPR, Investment Director, BCR Pensii.

Franz Weiler, CEO, UNIQA Asigurari, a declarat că densitatea asigurărilor în România este foarte mică, la nivelul Austriei în anii 1977-1984.

”Avem treabă pe piața românească și le expunem clienților noștri problema arătându-le un pahar nu pe jumătate gol ci pe jumătate plin”, a declarat Franz Weiler.

Acesta a citat câteva rezultate ale unui sondaj făcut pe un eșantion de 29.000 de tineri, în vârstă de 15 ani din 18 țări și economii - First OECD PISA financial literacy test.

”Numai un student din 10 se descurcă cu sarcinile financiare complexe, iar aproximativ un student din 7 nu se descurcă în luarea unei decizii referitoare la cheltuielile zilnice. Cred că este necesar ca toate statele și România să ia măsuri pentru a-i educa în acest sens și cred că este necesar să înceapă acum”, a afirmat Franz Weiler.

Răzvan Diaconescu, Director General, Impuls Leasing a vorbit despre evoluția pieței leasingului în România.

”Piața de leasing ajunsese la 5 miliarde de euro în 2008, apoi în 2009 a scăzut dramatic, iar acum este la o valoare de 1,6 miliarde de euro. Mai este loc de creștere pentru că valoarea bunurilor finanțate prin leasing înseamnă 1% din PIB. În Ungaria acest procent este de 4%. Leasingul poate să fie unul dintre factorii de creștere ai economiei, chiar dacă nu cel mai important. Leasingul este destul de axat pe piața auto. Sper să existe mai multe produse și din partea asiguratorilor pe care noi să le vindem clienților. 77% sunt vehicule din ceea ce finanțăm noi, 20% sunt echipamente, majoritatea din agricultură și construcții. Partea de real estate a dispărut aproape de tot, fiind la un nivel de 3% și nu văd vreo creștere în viitor”, a declarat Răzvan Diaconescu.

Potrivit acestuia, din procentul auto de 77%, 55% sunt vehicule grele.

”Ne-am propus ca în 2020 să atingem din nou targetul de 5 miliarde de euro, nivelul la care era piața de leasing în 2008”, a mai precizat Răzvan Diaconescu.

Parteneri: CertAsig, CEC Bank, Expense Reduction Analysts, Biroul de traduceri ChampollionşiKlarmedia.
Evenimentul are drept parteneri media: Finzoom, Portal finante, Jurnalul de afaceri, Promoafaceri, Business Editors, Energynomics, Avocatura.com, Economic ZOOM, Business24, Ziare.com, Calendar evenimente, Chalbert,Legal Magazin, Transilvania Business, Debizz, Administratie.ro, Roportal.ro, MLM News, Revista Valoarea, Bucuresteni.ro, Manager Express, Economia Online, Think Business, Antreprenor in Romania, Mark Media, Rabbit Media si Plan de afacere.ro.