Bucuresti

Sectorul sanitar public va trebui să-si privească prin lentile economice activitatea

Detalii

Categorie
Stiri sanatate
Modificat
acum 2 ani si 7 luni
Vizualizari
310

Voteaza & Distribuie

Descriere

Sectorul sanitar public va trebui să-si privească prin lentile economice activitatea

BusinessMark a organizat cea de-a treia ediție a Health Forum, care a avut loc pe 12-13 aprilie 2016, la Hotel Novotel din București.

Invitații celei de-a doua zile a evenimentului au fost: VASILE CEPOI, Președinte, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, MIRCEA CINTEZĂ, Colegiul Medicilor din România, ALINA AMBROZIE, Director Executiv, Spitalul Ponderas, CARMEN ORBAN, Manager, Institutul Clinic Fundeni, FLORENTINA ALMĂJANU, Director General, UNSAR, BOGDAN TĂNASE, Președinte, Alianța Medicilor, SERGIU NEGUȚ, Business Angel, Associate Dean at Maastricht School of Management Romania, IONUȚ LEAHU, Stomatolog, Owner, Clinicile Leahu, ANDREI NANU, Director Programe Educaționale, MedRight, DRAGOȘ ATANASIU, Senior Manager, Tranzactii, PwC Romania și OANA COSTAN, Director în cadrul CNAS. Evenimentul a fost moderat de ALEXANDRA MĂNĂILĂ, Jurnalist.

”În 2010 România avea la 1.000 de persoane 1,1 medici. După datele europene, aveam 2,2 medici. Suntem desigur la coadă Europei. De asemenea, migraţia este foarte mare. A fost făcut un studiu şi la dorinţe medicii au trecut pe locul 6 salariul ca importanţă. Principalele lor doleanţe sunt legate de dotările din spitale care nu le permit să-şi facă aşa cum trebuie meseria. De asemenea, aceștia sunt foarte nemulțumiți de opinia generală asupra lor”, a declarat MIRCEA CINTEZĂ, Colegiul Medicilor din România.
MIRCEA CINTEZĂa mai precizat că în România raportul salariului medicilor este de 1,1% faţă de GDP/locuitor. În multe ţări europene acest procent este de 3%, iar în Olanda depăşeşte 8%.
”O primă condiţie a calităţii actului medical este existenţa unui cadru medical de calitate. Sigur că există şi toate aceste vulnerabilităţi pe care domnul Cinteza le-a menţionat şi care necesită rezolvare. Altfel, sigur că actul medical este sortit eşecului. De aceea, cazurile care sunt de multe ori prezentate în media ţin adesea de partea de organizare”, a afirmat VASILE CEPOI, Președinte, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate.

Autoritatea pe care o reprezintă a demarat un proces de acreditare a spitalelor publice și private, proces aflat în plină desfășurare.

”Procesul de acreditare a spitalelor nu urmăreşte eliberarea unui act formal, ci o schimbare de mentalitate. Din nefericire aşa cum au început lucrurile, s-a înţeles că această acreditare înseamnă pregătirea unor hârtii. Ba mai mult, ni s-a întâmplat să descoperim că aceste hârtii erau cumpărate de la consultanți care de multe ori au uitat să schimbe şi denumirea unităţii. Trebuie însă să dovedeşti că ai făcut ce ai promis. În prezent performanța managerială este măsurată în funcţie de venituri şi cheltuilei. Nimeni nu-şi pune însă întrebarea cum au fost cheltuiţi acei bani”, a afirmat VASILE CEPOI.
Acesta a menționat că după colectarea tuturor indicatorilor din unitățile spitalicești vor realiza o statistică menită să evidențieze problemele cu care se confruntă spitalele românești.

ALINA AMBROZIE, Director Executiv, Spitalul Ponderas, a vorbit despre procesul de acreditare a spitalului privat pe care îl reprezintă.

”Încă de la deschiderea spitalului în urmă cu 5 ani ne-am orientat foarte mult pe nevoile pacienţilor. De aceea am creat de la început proceduri şi protocoale dedicate. Am fost mereu deschiși spre îmbunătăţirea serviciilor în funcţie de feedback-ul dat de pacienţi. Cred că acreditarea spitalelor este un pas absolut necesar pentru a creşte calitatea serviciilor oferite pacienţilor. Sigură noastră obiecţie este ca listele cu indicatorii necesari au fost schimbate de multe ori şi nu aveam acces facil la ele. Aşteptăm şi noi cu emoţie acreditarea şi speram să avem un rezultat perfect”, a declarat ALINA AMBROZIE .

ANDREI NANU, Director Programe Educaționale, MedRight, a vorbit despre reducerea indicilor necesari pentru raportare.

”Se vor reduce semnificativ numărul cerinţelor în procesul de acreditare, dar nu pot spune exact cu ce număr. Cert este că nerespectarea cerinţelor poate avea conecințe nefaste în realizarea actului medical. Sigur ca atunci când personalul medical este acuzat de malpraxis se trece la aplicarea directă a unui set de norme legale actului medical. Legislaţia aceasta este tânără. Legiuitorul preia discuţii din domeniul academic şi le transpune în legislaţie. Legiuitorul intervine astfel foarte mult în actul medical. El nu poate însă să intervină în componenţa sa ştiinţifică şi tehnică. Am auzit de multe ori expresia “medicina este o artă”. Nu cred că mai este valabil. ”Artistul” nu mai are libertate în realizarea actului medical dacă domeniul este atât de reglementat. Dar este cunoscută foarte bine această reglementare?”, a punctat ANDREI NANU.

În opinia sa, este necesară șio educaţie legislativă a presonalului medical.

”În toată lumea, tratamentul unui bolnav este unul standard, în funcţie de protocoale. Atât timp cât aceste protocoale sunt respectate şi atât timp cât spunem adevărul nu ne mai putem simţi vulnerabili în faţa unui pacient. Dacă protocolul nu poate fi respectat din cauza lipsei unui medicament, de exemplu, trebuie să aflăm de ce nu îl avem şi să îi spunem acest lucru pacientului”, a declarat CARMEN ORBAN, Manager, Institutul Clinic Fundeni.

Potrivit acesteia, spitalul pe care îl conduce a încheiat recent procesul de acreditare.

”Tocmai ce am încheiat acest proces de acreditare care a reprezentat o muncă de sisif și care a durat 6 luni. Dacă am descoperit lucruri care nu îşi aveau sensul le-am comunicat Comisiei de acreditare şi dacă am avut dreptate acestea au fost scoase şi înlocuite cu ceva util. Cred că aceasta acreditare ne protejează atât pe noi cât şi pe pacienţi şi că este necesară”, a mai afirmat CARMEN ORBAN.

BOGDAN TĂNASE, Președinte, Alianța Medicilor, este de părere că în fiecare spital trebuie să existe o structură de control al calităţii și că personalul trebuie să fie compus din medici.

”În acest moment, politicienii le transmit pacienţilor că au dreptul la un tratament complet şi de calitate. Din păcate, acest lucru nu este posibil. Un singur exemplu ar fi radioterapia. În România numai 20% dintre pacienţi au acces la radioterapie şi asta naşte tesiuni de nedescris între medici şi pacienţi. Sigur că îi poţi spune pacientului situaţia, dar el este în faţa noastră şi nu în faţa celor care pot să facă posibil că tratamentul să fie aplicat tuturor”, a explicat BOGDAN TĂNASE.

SERGIU NEGUȚ, Business Angel, Associate Dean at Maastricht School of Management Romania, a subliniat faptul că abaterile cauzate de lipsa de resurse trebuie să fie semnalate autorităților.

”Dacă nu incriminăm abaterile generate de lipsa de resurse, dacă nu facem asta pentru a afla care sunt punctele crititce nu putem afla care sunt zonele cu cele mai mari probleme care pun în pericol viaţa pacienţilor. În Europa, pacientul este din ce în ce mai informat, îşi cunoaşte drepturile şi ştie ce trebuie să primească. Spitalele private sunt foarte obişnuite cu acest lucru și încearcă să afle de la pacienţi care este părerea lor despre absolut orice: tratament, personal, condiţii etc. Cred că s-ar putea aplica acest model și în spitalele de stat”, a precizat SERGIU NEGUȚ.

IONUȚ LEAHU, Stomatolog, Owner, Clinicile Leahu, a pornit la drum în 2009 cu un cabinet stomatologic mic, iar în prezent conduce un lanţ de clinici.

”Medicina dentară este diferită pentru că acest sector a fost externalizat imediat după Revoluţie şi a fost un şoc. Dintr-o dată medicii nu au mai primit bani de la stat şi au trebuit să se descurce. Nu activez în sistemul public, dar din ce ştiu de la colegii din mediul de stat acolo sunt multe probleme. Majoritatea pornesc de la educaţie, până şi criteriul după care un profesor îşi alege studentul pe care să-l pregătească este controversat. Cred că schimbarea ar trebui să înceapă de jos”, este de părere IONUȚ LEAHU.

Acesta a recomandat managerilor de spitale de stat să folosească aplicațiile dedicate sectorului care să le arate în timp real ce se întâmplă în unitatea pe care o conduc.

FLORENTINA ALMĂJANU, Director General, UNSAR, a precizat faptul că procesul de acreditare a spitalelor este foarte important și pentru asigurătorii privați.

”Acest proces de acreditare a spitalelor este foarte important şi pentru asigurătorii de sănătate pentru că ei sunt foarte interesaţi de cifre. Asigurătorii privați ar putea degreva statul de anumite cheltuieli prin decontarea directă la spitalele de stat”, a menționat FLORENTINA ALMĂJANU.

Potrivit acesteia, în România, cheltuielile cu asigurările private de sănătate sunt de 0.01% faţă de media europeană care este de 0,8%.

”Dacă asigurătorul privat negociază cu spitalul de stat anumite condiţii îi poate oferi pacientului serviciile pe care le necesită. Aigurătorii privaţi se cramponează de pachetul de servicii din sistemul de stat. Dacă aş avea posibilitatea să fac meseria lor aş fi atent exact la ceea ce lipseşte din sistemul de asigurări public”, a completat VASILE CEPOI, Președinte, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate.

La eveniment a fost prezentă și OANA COSTAN, Director în cadrul CNAS.

”Programele Naţionale de Sănătate s-au diversificat foarte mult, cum ar fi programele de oncologie, leucemie, diabet. De exemplu, în ultimii ani, în cazul diabetului, bugetul alocat a crescut de 6 ori, în timp ce numărul bolnavilor s-a dublat. În ceea ce priveşte bugetul alocat pentru radioterapie, anul acesta este dublu faţă de anul trecut. Programul de boli rare a fost de asemenea diversificat prin intorducerea de noi afecţiuni şi molecule noi. Din punctul de vedere al programelor curative CNAS a arătat că acestea sunt o prioritate. În continuare suntem deschişi la discuţiile cu pacienţii şi medicii pentru a îmbunătăţi aceste programe”, a declarat OANA COSTAN.

DRAGOȘ ATANASIU, Senior Manager, Tranzactii, PwC Romania , a vorbit despre posibilitățile de investiții care sunt în sector.

”Toate conpaniile care arata că au o creştere sustenabilă pot fi cumpărate sau pot intra într-un parteneriat valoros. În condiţiile în care concurența în domeniul privat creşte ne aşteptăm şi la altfel de creșteri decât cele organice şi anume creșteri prin achiziţii. Cred că acest demers al companiilor private este de bun augur pentru întreg sistemul saitar. Cred că şi anumite probleme din sistemul de stat se pot rezolva cumva natural prin concurenţa reală pe care o face sectorului public. Este drept că este foarte greu să modifici ceva semnificativ în sectorul public, dar din interacţiunea dintre cele două părţi încet fiecare parte va avea de câştigat”, a mai afirmat DRAGOȘ ATANASIU.

În opinia sa, sectorul public va trebui să-si privească prin lentile economice activitatea.

”Trebuie să nu mai ascundem lipsurile din sectorul de stat sub preş. Dacă informaţia despre ceea ce lipseşte ajunge în sectorul privat acesta va reacţiona şi va investi în zonele cu potențial. Există zeci de milioane de investit în această zonă. Trebuie să avem transparentă în sistem pentru a realiza ce nu ne permitem să plătim. Dacă avem această informaţie ştim unde trebuie să intervină contribuţia privată”, a afirmat în încheiere SERGIU NEGUȚ.

Eveniment organizat cu sprijinul: APMGR, UNSAR.
Partenerii evenimentului sunt: PKF Finconta, Horvath & Partners, Milcev Burbea, Klarmedia, Biroul de traduceri ChampollionşiGraphtec Design.
Evenimentul are drept parteneri media: Romedic, Pharma Business, Pagina Medicala.ro, Medipedia, Medical Manager.ro,Jurnalul de afaceri, Promoafaceri, Business Editors, Energynomics, Avocatura.com, Economic ZOOM, Business24, Ziare.com, Calendar evenimente, Transilvania Business, Debizz, Administratie.ro, Roportal.ro, MLM News, Revista Valoarea, Bucuresteni.ro, Manager Express, Economia Online, Think Business, Antreprenor in Romania, Mark Media, Rabbit Media si Plan de afacere.ro.