Bucuresti

Studentii le cer candidatilor la alegerile prezidentiale motive pentru a iesi la vot

Studentii le cer candidatilor la alegerile prezidentiale motive pentru a iesi la vot

Detalii

Categorie
Stiri politica
Modificat
acum 2 ani si 5 luni
Vizualizari
525

Voteaza & Distribuie

Descriere

Studenții le cer candidaților la alegerile prezidențiale motive pentru a ieși la vot
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a trimis azi o scrisoare deschisă prin care le cere celor 14 candidați la alegerile prezidențiale din 2 noiembrie să își spună opinia despre sistemul educațional și problemele cu care se confruntă tinerii din România.
Scrisoarea face parte din campania ”Nu votezi, Nu contezi!”, lansată ieri de ANOSR, prin care studenții și tinerii sunt chemați să își exprime părerea despre candidații la cea mai înaltă poziția din stat. La mai puțin de 24 de ore de la lansarea campaniei, aproape 4000 de studenți și tineri și-au anunțat deja intenția de a participa la vot pe un site de socializare folosit de campanie.
ANOSR atrage atenția că deși România are peste 2,5 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani, totuși procentul de tineri care votează este unul extrem de mic, tinerii fiind principala categorie de vârstă care a absentat la vot în ultimii ani. Argumentele principale pentru care tinerii nu merg la vot sunt în genreral asociate cu lipsa de încredere pe care aceștia o au față de clasa politică și de faptul că cei care candidează nu le oferă soluții la problemele lor.
Deși neprezentarea la vot a fost de multe ori folosită de tineri ca o formă de sancțiune a lipsei de viziune și potențial a clasei politice, efectele acestui fenomen s-au întros direct asupra lor prin faptul că nevoile și interesele lor nu au fost prioritizate de politicieni, interesați mai degrabă să mulțumească și să obțină sprijin de la grupurile sociale care alcătuiesc electoratul cel mai prezent la vot și care influențează cel mai mult rezultatele finale ale alegerilor. Acest lucru poate fi cel mai ușor sesizat prin lipsa de mesaje adresate studenților sau tinerilor de către candidații la prezidențiale sau prin lipsa unei abordări complexe, lipsite de superficialitate și mesaje pur clișeice, a problemelor pe care le au tinerii și pe care le are sistemul educațional.
Toate informațiile despre campanie, inclusiv scrisoarea deschisă, informații despre modul în care studenții și tinerii pot vota, precum și argumente care să îi convingă să participe la vot pot fi găsite pe site-ul campaniei, www.voteaza.anosr.ro .
“Toți politicienii se plâng sau ne atrag atenția în discursuri pompoase de faptul că studenții și tinerii nu se prezintă la vot și nu își exprimă opinia despre viitorul României. Cu toate acestea, niciunul dintre candidații la prezidențiale din acest an nu ne-au spus care este opinia lor despre educație și problemele pe care le au tinerii la început de drum, în afara unor mesaje sterile, superficiale și care nu abordează problemele de fond. Pe noi nu ne mai mișcă mesajele clișeice care de fapt nu ne spun nimic, iar prin scrisoarea deschisă pe care am trimis-o azi candidaților le cerem să ne dea motive să credem că ei sunt cu adevărat o alegere bună pentru noi și pentru România și că ar trebui să îi votăm. Nu vrem să fim o altă generație afundată în dezamăgiri față de lipsa de interes pentru cetățeni a clasei politice, dar pentru asta avem nevoie de soluții la problemele noastre și vrem să vedem interes din partea candidaților pentru noi și potențialul pe care îl avem” - Cristi Popescu, Președinte ANOSR


În atenția candidaților la Alegerile Prezidențiale din noiembrie 2014

Stimați candidați,
În următorii 5 ani unul dintre voi va fi fără îndoială una din persoanele cele mai influente și legitime să reprezinte interesele cetățenilor români în ceea ce privește direcția în care țara noastră va alege să se dezvolte, de aceea vă adresăm următoarele rânduri cu încrederea și speranța că vom găsi în dumneavoastră lideri care respectă și apreciază potențialul pe care îl are are tânăra generație și care totodată au un interes real pentru a construi un viitor care să se ridice la așteptările și interesele noastre.
Noi, studenții și tinerii intelectuali ai acestei țări, facem parte din primele generații născute în preajma lui `89 și suntem cei care au crescut în primele crâmpeie de democrație și libertate din România, valori care s-au transformat în timp în pilonii de căpătâi ai acestei societăți. Însă tot noi suntem cei care au crescut înconjurați de dezamăgirile și frustrările constante ale părinților și bunicilor noștri cauzate de deziluziile pe care le-au primit în schimbul speranțelor care le-au nutrit de fiecare dată când au crezut că România poate fi schimbată prin votul pe care l-au acordat clasei politice. Din păcate, după un sfert de secol de democrație, România este încă departe de idealul care a scos românii în stradă la revoluție și, cu fiecare generație de politicieni care s-a perindat la conducerea statului, s-a dovedit că visul unei democrații funcționale în care interesele cetățenilor primează este utopic și incompatibil cu situația politică actuală a României.
Acest lucru ne-a făcut să ne începem viețile de adulți cu o lipsă mare de încredere față de tot ceea ce înseamnă mediul politic și față de interesele politicienilor pentru viitorul României și acest lucru s-a văzut aproape cu fiecare ocazie în care poporul român a fost chemat să își exprime opinia prin vot – tinerii au reprezentat în ultimii ani una din categoriile sociale care au absentat cel mai mult de la procesul electoral. Iar motivele pentru care nu ne-am înghesuit la urnele de vot nu sunt legate de faptul că nu înțelegem și nu ne asumăm responsabilitatea votului și nici de faptul că suntem nepăsători de modul în care va arăta România generației noastre, pentru că noi, poate mai mult decât alții, ar trebui să fim cei care înțeleg cel mai bine caracteristicile democrației și cât de important este votul pentru ca aceasta să fie funcțională. Cu toate acestea, mulți dintre noi nu am crezut că votul nostru poate aduce schimbarea pe care România o așteaptă și am vrut să ne ferim de decepțiile și speranțele năruite prin care au trăit generațiile anterioare nouă, când, indiferent de rezultatul votului, schimbarea întârzia să apară, iar calculele împărțirii puterii erau mereu aceleași și se făceau departe de ochii și voința cetățenilor.
Una din caracteristicile vârstei noastre e faptul că avem timp și avem idealuri mărețe pe care nu ni le poate lua nimeni, iar asta ne face să credem că schimbarea va veni și în România într-o bună zi. Nu știm dacă dacă ea va veni pe 2 sau pe 16 noiembrie, nu știm dacă ea va veni în 2014, 2020 sau 2050, însă știm sigur că ea va veni și noi suntem pregătiți pentru ea de când ne-am născut.
Am urmărit discursurile voastre și am observat că toți ați punctat, ba chiar unii ați deplâns, faptul că studenții și tinerii nu merg la vot și nu își exprimă opiniile. Vă rugăm dați-ne motive să ieșim la vot pe 2 și pe 16 noiembrie ca să nu rămânem și noi doar o altă generație deziluzionată care își pierde încet încrederea în puterea și frumusețea democrației. Nu știm cât de mult vă gândiți la noi atunci când vă faceți strategiile și planurile de dezvoltare ale României, nu știm cu câtă importanță ne vedeți atunci când vă trasați campaniile electorale, însă ce știm e că dacă vreți să ajungeți la noi și să ne convingeți nu o veți putea face prin clișee electorale fără conținut sau prin găleți, briechete sau pachețele cu zahăr și ulei.
Acum, mai mult ca niciodată, informația este cea mai de preț resursă a societăților dezvoltate, iar noi – tinerii și studenții, dispunem de ea din plin. Așadar, nu aveți nicio scuză să nu ne informați despre viziunea voastră asupra României, despre intențiile voastre legate de funcția pentru care vă luptați, dar mai ales despre părerile voastre despre problemele care ne interesează pe noi în mod direct. Au trecut mai bine de două săptămâni de la lansarea campaniei electorale și încă nu am văzut de la voi viziunea pe care o aveți în legătură cu evoluția sistemului educațional românesc, nu am văzut în ce direcție credeți că ar trebui să se îndrepte învățământul superior și universitățile din țară, nu am văzut politicile pe care le încurajați și le promovați pentru tineri și nu am văzut ce rol le atribuiți acestora în procesul de dezvoltare a României.
Poate nu știți asta, dar rata de analfabetism funcțional în rândul elevilor de 15 ani din România este de peste 40%. Unde credeți că se îndreaptă viitorul acestei țări dacă nu vom lua măsuri urgente pentru redresarea sistemului educațional? Tot 40% este și procentul de studenți care se înscriu în anul I de studii și abandonează școala până la final, fie din probleme financiare, fie din lipsă de îndrumare și consiliere eficientă. Ce părere aveți despre faptul că se risipește atât de mult potențial al acestor tineri? România este pe penultimul loc în Uniunea Europeană ca pondere a populației cu studii superioare, cu un procent de 21,8% din totalul populației cu vârste între 30 și 34 de ani, în timp ce în țări ca Marea Britanie, Suedia sau Finlanda acest procent ajunge la peste 45%. Cum credeți că ne plasează asta ca nivel de educație în Europa? România aloca în 2010 cel mai mic procent din PIB pentru educație din Uniunea Europeană, cu puțin peste 3%, în contextul în care Legea Educației Naționale și Pactul Național pentru Educație - documentul strategic privind educația semnat de toate partidele politice din Parlament în 2008, prevăd alocarea a 6% din PIB. Cine și de ce credeți că are interesul să stea în calea dezvoltării educației din România? Rata șomajului în rândul tinerilor este dublă față de rata pentru întreaga populație, incidența șomajului de lungă durată în rândul tinerilor ajungând în 2013 la 60%. Ce politici încurajați pentru creșterea angajabilității tinerilor? În toamna lui 2013 tinerii au fost nucleul uneia dintre cele mai importante mișcări civice și sociale din România ultimilor ani pentru a cere oprirea exploatării cu ceanuri și a gazelor de șist, reușind să blocheze unul dintre cele mai controversate proiecte ale ultimilor ani – proiectul Roșia Montană. Care este viziune dumneavoastră față de aceste probleme?
Sunteți la curent cu problemele cu care se confruntă studenții și tinerii români? Cum vă propuneți să le rezolvați? Cum vă propuneți să comunicați cu aceștia? Vi se pare relevantă pentru președintele statului comunicarea cu aceștia?
Toate acestea sunt întrebări care nu și-au găsit încă răspunsuri de la dumneavoatră și dacă vreți cu adevărat să ne scoateți la vot și să ne spunem părerea despre România cu care generația noastră vrea să se identifice, credem că e timpul să vorbiți și cu noi și să ne adresați mesaje care ne interesează. Puteți face un exercițiu prin a ne răspunde la întrebările pe care vi le-am pus mai sus, ca să vedem că în dumneavoastră zace bunăvoința și dorința de a crea o Românie pentru viitor, în care să ne regăsim și noi.
Dați-ne o șansă să vă cunoaștem, să știm ce vă doriți de la România voastră, a noastră, a tuturor. Nu ne ignorați și arătați-ne că avem motive să ne punem încrederea și speranța că votul nostru, al tinerilor, contează pentru voi.
Noi v-am aruncat zarurile, acum e rândul vostru să ne convingeți că e o greșeală să stăm acasă pe 2 și pe 16 noiembrie!

Cu considerație,
Cristi Popescu – Președinte Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)