Bucuresti

Studenții vor un sistem educațional curat și condamnă atitudinea Parlamentului și a anumitor universități cu privire la studiile doctorale

Detalii

Categorie
Stiri educatie
Modificat
acum 1 an si 1 luna
Vizualizari
210

Voteaza & Distribuie

Descriere

Studenții vor un sistem educațional curat și condamnă atitudinea Parlamentului și a anumitor universități cu privire la studiile doctorale

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) își exprimă dezamăgirea cu privire la modul deloc responsabil în care a fost tratat până în prezent subiectul studiilor doctorale (și al plagiatelor în acest domeniu) de către Parlamentul României și de către cele mai multe dintre universitățile românești. Lipsa de reacții și măsuri ferme din partea majorității universităților după dezvăluirea numeroaselor cazuri de teze de doctorat plagiate și după publicarea listelor cu numeroșii universitari care au girat așa-zise „lucrări științifice” realizate în penitenciare, dar și încercarea Parlamentului României de a goli de conținut Ordonanța de Urgență nr. 4/2016 a Guvernului României și de a elimina orice mecanism real de control în domeniul lucrărilor suspecte de plagiat arată că sistemul de învățământ superior românesc se confruntă în continuare cu o rezistență serioasă la începerea unui proces de însănătoșire, că persistă problemele semnificative de imagine, credibilitate și predictibilitate a acestuia și că încă există grupuri de interese care se tem de implementarea unor mecanisme clare, coerente și independente de evaluare și control. De asemenea, constatăm că multe dintre instituțiile de învățământ superior românești nu au ajuns la maturitatea necesară pentru a-și exercita responsabil dreptul la autonomie universitară. Astfel, solicităm clarificarea de urgență a cadrului legislativ privind studiile doctorale în sensul transparentizării procesului de acordare a titlurilor academice și al creării unor mecanisme eficiente și independente de decizie, apel, control și sancționare în privința situațiilor suspecte de furt intelectual, demararea de cât mai curând a unui proces de evaluare a tuturor școlilor doctorale din România, precum și dezvoltarea unor sisteme de prevenire a fraudei intelectuale în rândul studenților.
ANOSR apreciază intenția Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCȘ) de a restructura sistemul studiilor doctorale, prin înființarea unui grup de lucru care să facă propuneri în acest sens, respectiv prin legiferarea unor acte normative precum OG nr. 2/2016, OUG nr. 4/2016, HG nr. 134/2016 sau OMENCȘ nr. 3482/2016. Totuși, dezbaterile au fost în general sterile, termenele legale pentru consultare publică nu au fost respectate, iar Guvernul României, respectiv MENCȘ, au legiferat chestiuni diferite substanțial față de varianta inițial propusă, fără a exista o explicație publică în acest sens.
În schimb, Parlamentul României, prin Comisiile pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților și Senatul României, a modificat fără scrupule proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr. 4/2016, fără vreo justificare publică și cu o grabă de neînțeles, având în vedere mai ales practicile anterioare în acest sens (alte 4 legi privind aprobarea unor Ordonanțe de Urgență ale Guvernului României care modifică Legea Educației Naționale nr. 1/2011 sunt blocate în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, depășind termenele legale de avizare cu până la 1112 zile), creând un vid legislativ menit să pericliteze orice urmă de transparentizare și sancționare a abaterilor de la etica universitară. Încă o dată, Parlamentul României, pentru că proiectul de lege a trecut în ambele camere cu un vot aproape unanim, a demonstrat că uneori urmărește să servească anumite grupuri de interese, cu o agendă diferită decât cea a opiniei publice.
De asemenea, lipsa unor poziții coerente și ferme pe aceste subiecte din partea Consiliului Național al Rectorilor, federațiilor sindicale sau a universităților însele, precum și complicitatea tacită a majorității acestor actori cu modificările legislative aplicate de parlament, care aruncă în derizoriu orice încercare de reformă și recredibilizare a imaginii învățământului superior românesc, ne arată că încă sistemul educațional nu este pe deplin pregătit pentru o reformă din interior și pentru o consolidare a autonomiei universitare, și că avem nevoie de mecanisme și standarde clare în aceste domenii care să fie impuse de la nivel național tuturor instituțiilor de învățământ superior.
ANOSR militează în această situație pentru o transparență totală în procesul de acordare a titlurilor academice (licență, masterat, doctorat, titluri didactice, de abilitare), inclusiv prin operaționalizarea unei platforme online naționale care să indexeze toate aceste lucrări și să ofere publicului acces la ele și prin utilizarea și publicarea rapoartelor pentru fiecare lucrare a unor software-uri care pot identifica similitudini.
De asemenea, ne dorim ca activitatea consiliilor naționale cu atribuții în domeniul eticii sa fie mult mai eficientă, mai transparentă și independentă de orice imixtiune politică. Ne dorim de asemenea, implementarea unui sistem de sancțiuni clar și ușor de aplicat în situațiile în care se constantă încălcări ale normelor de etică și integritate academică, pentru fiecare categorie posibilă.
Ne dorim ca în cel mai scurt timp să debuteze evaluarea tuturor școlilor doctorale, proces amânat în mod permanent de la intrarea în vigoare a Legii Educației Naționale nr. 1/2011, iar acest proces să aibă și o componentă internațională.
În plus, considerăm imperios necesar dezvoltarea de mecanisme de prevenție a fenomenului de plagiat, precum introducerea unor cursuri de etică și scriere academică obligatorii pentru toți studenții, indiferent de programul de studii urmat, care să se desfășoare în anul I, semestrul I.

E anormal că după atâtea luni de la dezvăluirile apărute în presă despre plagiate și impostură academică încă nu avem decizii clare, să nu avem un cadru legislativ stabil și să nu se fi început niște procese serioase de recredibilizare a sistemului de învățământ superior. Și, cu atât mai mult, e foarte anormal ca însăși puterea decizională a statului, Parlamentul României, să se împotrivească unui astfel de proces, împreună cu instituțiile de învățământ superior. Din tărăgănarea acestei situații pierde sistemul educațional românesc, în ansamblul lui, dar mai ales pierd studenții. Pentru că își pierd încrederea în sistem, pentru că vor fi priviți ciudat în exterior ca fiind absolvenții unui sistemul bolnav și corupt. Avem nevoie de o însănătoșire urgentă a sistemului, prin decizii drastice, ferme, și de mecanisme de prevenție și control care să ne dea siguranța că nu vom mai reveni într-o astfel de situație vreodată.” Vlad D. Cherecheș, președinte ANOSR

Propunerile integrale ale ANOSR, precum și întreg studiulUniversitățile „copy-paste”: fenomenul plagiatului și impostura academică în învățământul superior românesc – perspectiva studenților, publicat inițial la data de 12 ianuarie 2016, dar revizuit, adăugit și completat având în vedere acțiunileși modificările legislative survenite în domeniile eticii academice, plagiatelor, studiilor doctorale și lucrărilor științifice realizate în penitenciare în perioada 12 ianuarie – 6 iunie 2016pot fi citite AICI.

Reamintim că încă de la începutul acestui an universitar, princampania Vrem universități curate și bine finanțate!,ANOSR sublinia faptul că„studenții din România își doresc să învețe în universități curate – în care faptele de corupție să nu-și găsească locul și unde termenii de „plagiat” și „șpagă” să nu fie tolerați”,că e nevoie de o mai mare preocupare a instituțiilor din domeniul educației pentru a combate și sancționa fenomenul plagiatului”, că „furtul intelectual nu trebuie tolerat niciun moment, iar cei care comit astfel de fapte trebuie sancționați deosebit de aspru și excluși imediat din comunitățile universitare”, precum și că„pentru combaterea actelor de corupție din universități este necesară și derularea unor campanii eficiente de prevenire și informare a tuturor actorilor din sistem, precum și de o implicare și o cooperare mai intensă între instituțiile centrale și locale din domeniul educațional”.