Vineri, 12 aprilie 2012
Joia Mare, inainte de Sarbatoarea Invierii, ne aduce pe scena salii Capitol doua lucrari care ne vor emotiona in mod deosebit, ne vor sensibiliza pentru zilele care vor urma. Este vorba despre coplesitorul Concert pentru pian si orchestra, in si bemol major, K.V. 595, ultimul concert pentru pian compus de Wolfgang Amadeus Mozart. Cealalta lucrare este una vocal-simfonica, Via Crucis pentru cor mixt si orchestra de Franz Liszt.
Cunoscut drept concertul nr. 27, aceasta ultima lucrare compusa pentru pian de marele geniu al muzicii, impresioneaza si prin faptul ca Mozart mai avea cateva luni de trait; intre notele acestui concert se simte ca-si accepta sfarsitul. Manuscrisul este datat 5 ianuarie, 1791. Mai stim ca unii analisti muzicali ai perioadei sustin ca l-ar fi compus mai inainte de 1790. Oricum, in ultimii doi ani ai vietii el a trait urmarit numai de necazuri. Concertul este compus in tonalitati majore, dar sugereaza si tonalitati minore prin tema secundara din prima miscare sau cea minora din interiorul partii a doua, (Larghetto). Este un modalitate ce ne dezvaluie atat delicata frumusete cat si starea de melancolie. Cadentele din prima si ultima parte ii apartin, semn ca dorea sa-l interpreteze el insusi. In martie 1791, l-a interpretat la Viena, ultima sa aparitie pe scena. Cateva saptamani mai tarziu a fost interpretat la Praga de pianistul ceh Jan Witásek.
Noi il vom asculta in interpretarea pianistei Silvia Sbarciu.
Maestrului Sabin Pautza ii datoram orchestrarea lucrarii Via Crucis, iar maestrului Ilarion Ionescu-Galati, dirijorul concertului vocal-simfonic de joi seara, programarea in Saptamana Sfanta, in concertul Filarmonicii „Banatul".
Ani de zile Liszt a fost preocupat de compunerea unei lucrari pentru cor si pian sau orga, care sa descrie martiriul lui Iisus ducandu-si crucea pe dealul Golgota pana la rastignire. In 1878, intr-un cadru romantic, la o vila din imprejurimile Romei, a compus aceasta lucrare. S-a bazat pe diferite surse muzicale, printre care mici secvente din Stabat Mater, Vexilla Regis, un imn compus de Venantius Fortunatus, episcop de Poitiers si doua corale luterane. Perspectiva prin care putem privi aceasta compozitie este aceea a culturii religioase a lui Liszt. Nu a scris prea multe lucrari de aceasta factura, cea mai cunoscuta fiind Variatiunile „Weinen, Klagen, Sorgen, Zagen", lucrare inspirata dintr-o cantata de Bach, compusa cand era in doliu dupa moartea fiului sau, Daniel. Cei obisnuiti cu compozitiile care descriau suferintele, drumul spre rastignire si moartea lui Iisus au catalogat Via crucis drept o muzica tensionata, intunecata si chiar demonica. Prima interpretare a fost abia in 1929 si a fost publicata doar in 1936, la implinirea a 50 de ani de la moartea lui Liszt.
Joi seara, alaturi de orchestra simfonica isi va da concursul corul „Ion Romanu" pregatit de maestrul Iosif Todea.
Mircea Tataru
Contact
Facebook
