Manifestarea a avut un caracter mai amplu si a fost organizata de Liga Navala Romana, Statul Major al Fortelor Navale si de Grupul Orion.
Organizatorii au avut ideea si dorinta ca la vernisaj sa fie incluse mai multe activitati, si anume recital de poezie, lansari de carte si lansarea unui album de muzica folclorica al cunoscutei interprete Mariana Anghel.
Seara a fost infrumusetata de corul de copii “Triolet” al Scolii 87 “Mihai Botez” dirijat de profesoara Arta Barbu.
Cei care au onorat cu lucrari de arta plastica sunt :Ana Maria Vasilescu, Alexandra Meiloiu, Consuela Meiloiu, Dana Chivu, Elena Dascalescu, Iinca Nathanael, Reli Danilea Voicu, Valeria Tofan, Alex Ivanov, Bichescu Constantin, Dan Tudor Truica, Constantin Mazura, Gavrila Mocenco, Ionescu Nicolae, Tudoer Meiloiu.
Sculptura a fost reprezentata de Constantin Radulescu, Laurentiu Manuel Macarie, Constantin Sinescu.
Lansarile de carte au fost onorate de Comandor dr.SARBU MARIAN cu “Divan Profesores” - Comandor Olimpiu Glodarenco cu “Aspecte din istoria Marinei Miliatre Romane” - Florin Stan “Portul Constanta poarta deschisa evreilor spre tara promisa” - si a fost o prezentare de carte stiintifica de catre Academia Navala.
Recitalul de poezeie a fost sustinut de poetii
Daniela Micu, Cristi Balint, Toma Robert, Monica Muresan, Conu Marius.
Manifestarea a fost un succes din mai multe pucte de vedere. Mai intai prin calitatea lucrarilor de arta platica, sculptura si pictura, care au format un tot unitar prin simbolistica aleasa cu grija si prin tehnicile prezentate de fiecare artist. Toate lucrarile au fost unite sub egida frumosului care trebuie sa ne urmareasca si sa ne incante viata, sa ne rupa intr-un fel de uratul zilnic care ne asalteaza in permanenta prin stres, prin munca multa si platita cu bani putini. Nu ca artisti ar duce-o asa de bine la acest capitol, insa daca esti artist trebuie sa dobandesti aceasta maturitate si sa nu mai fii asa de dependent de rasplata materiala.
Succesul acestei manifestari il putem masura si prin numarul mare de vizitatori care ne-au onorat cu prezenta si de sala arhiplina cu cei care ascultau bucurosi programul care se derula sub ochii lor.
Sa strangi mai multi oameni intr-un loc asa de restrans care este arta nu este putin lucru mai ales ca in timpurile de astazi publicitatea este cea care ne tine departe de ce ar trebui sa realizam si sa vedem.
E ciudata ca arta din zilele noastre ca si artistii, mai mult ca in alte vremuri, sunt cumva trecuti la index si culmea intr-un secol in care internetul si mijloacele de comunicare si de raspandire a informatiilor este asa de mare. Arta ramane undeva foarte departe de oamenii care ar trebui sa se foloseasca de ea, sa o consume , pentru ca este vorba aici cu singranta de un consum spiritual, insa acest paradox ar trebui sa fie invins de catre artistii care sunt constienti de el si de ei insisi.
Se pare ca in seara de la Cercul Militar Bucuresti, cea de vineri, 28 februarie, 2008, am incercat sa rupem aceaste bariere ale indiferentei fata de arta.
Tablourile si sculpturile expuse pe simeze sunt impresionante ca stil si prezentare.
Pictorul Tudor Meiloiu vine cu simbolistica lui atat de personala , sa celebreze trimful ordinii asupra haosului, culorile albastrului in toate nuantele lui vin sa completeze atmosfera se basm si de frumusete care te invita la visare si la roamnatism. Florile abstracte avand in ele liniile sibtiri si transparente invocand in ele trecerea timpului sunt prezente ca o continuare peste dincolo de ce putem sa stim sau sa cunoastem.
Ana Maria Vasilescu cu “Formele pamantului” anunta trecerea timpului peste ele, prin simbolul cochiliilor de melc, care invadeaza suprafata panzei parca obturandu-ne privirea. Ea ne trimite cu gandul la acele ehergii cosmice care sunt prinse in energiile telurice care fac sa primeneasca pamantul si sa-l mentina in formele lui primordiale. “Barcile la malul Dunarii” vazute si pictate de la distanta vin sa colpeteze faptul ca artista nu s-a last cuprinsa de spatiul ti timpul pe care ea a vrut sa le surprinda ci doar le-a privit de la distanta, asemeni unui zbor .
Daniela Voicu vine cu ideea prospetime , caldura ,pace si liniste prin peisajele pictatate in acoarela, iar lumina care degaja din iamginile ei trimit catre singurataea unei lumi tainice, ciudate misterioase si parca ascusa privirilor nostre de zi cu zi.
Peniata sigura si revoltatoare a lui Alex Ivanov vine sa completeze peisajul expozitie prin cele cinci lucrari de grafica care sunt expuse chiar la intrare. Lucrarile executate cu atata maiestrie si precizie te invita la reflectie si chiar daca unele din formele expuse sunt asa de ciudate, unele contorsionate, tocamia aceasta ciudatenie din simbolul plastic ii da unitate si acel plus de unicitate .
Elena Dascalescu a impresionat prin realismul iamginilor , o usa de manastire veche, parca din timpuri stravechi pusa acolo sa strajuiasca aceasta intrare de la o lume exteriora spre o alta lume interiorara si interiorizata , aduce plusul acela de frumusete si de candoare pe care nu ti-o poate da decat imaginea simbol care te trimite catre universuri pe care le porti in tine parca vesnic insa nu le poti exprima cu voce tare pentru ca nu exista exchivalentul ei in afara.
Nicolae Ionescu ne-a prezentat acoarelele sale relizate cu maiestrie, pentru a infumusetaexpozitia cu acel aer de mister, de prospetime pe care ni le dau transparentele culorilor.
Ilinca Nathanael a prezenta o suita de trei copozitii care se inscriu intr-o expoziite mai larga intitulata “Punctul de la infinit”. Titulurile celor trei lucrari pot sugera intentia plastica a autoarei” Geneza” , “Alteritate” “Punctul de la infinit”.
Sculptura a fost la inaltime prin formele cosmice taiate in marmura ale lui Laurentiu Manuel Macarie. Operele lui impresioneaza in primul rand prin albul materiei, duritatea si trainicia ei, imaginile fiind in deplina armonie zi materialuil din care este alcatuita. Nu cred ca cel putin o lucrare de-a artistului ar fi mers lucrata intr-un alt materila decat marmura, si-ar fi pierdut din valoare si din sugestie aretistica.
El impresionaeza si prin greutatea cu care se executa fizic o singura lucrare dar - mi-te in numarul asa de mare de lucrari expuse.
Sa enumeram doar cateva titluri: ”Patina timpului”, “Heruvim”, “Popas in zbor” , ”Muzica vantului”, forme care vin sa spuna parca tacut de o ordine si de o lume de dincolo de spatiul nostru terestru, de dincolo de univers sau de universul insusi, acea entitate care nu poare fi explorata decat cu imaginatia.
Lucrarile din lemn ale lui Constantin Radulescu spiralele sferice, sculptate dintr-o singura bucata de lemn, taiate parca dupa o problema ciudata de matematica, exploreaza spatiul expozitiei sub forma unul limbaj care invita la meditatie si la conoasterea si altor lucruri decat cele concrete si omenesti. Constatin Sinescu a participat cu mai multe lucrari in lemn, piatra si bronz, si impresioneaza prin marimea formelor si a ideilor pe care le propune.
Manifestarea a fost un eveniment frumos, care merita sa fie vazut, apreciat si consumat de orice iubitor de frumos. Cu dorinta de a ne facea onoarea sa fiti prezenti cu noi in expozitiile viitoare, inchei articolul felicitandu-i pe participanti si organizatori si nu in ultimul rand pe privitor sau pe dumneavoastra care cititi acest articol.
VICTORITA DUTU
