Opera Nationala Romana Timisoara
- Sambata, 06 Ianuarie 2007 17:06 -
Istoric
Inca din secolul al XVIII - lea, la Timisoara, genul liric este indragit si gaseste admiratori pasionati, urmand ca din secolul al XIX - lea, opera sa patrunda tot mai mult in cetatea Timisoarei, adeptii sai umpland salile de spectacol pana la refuz.
Sub conducerea lui Bruno Walter sunt prezentate, la sfarsitul secolului, lucrari din creatia universala: "Trubadurul" de G. Verdi, "Cavalleria Rusticana" de P. Mascagni, "Paiate" de R. Leoncavallo, "Boema" de G. Puccini, "Barbierul din Sevilla" de G. Rossini, "Faust" de C. Gounod, "Lohengrin" de R. Wagner si altele, in total 15 opere, ceea ce reprezinta o performanta. Din acest moment de varf, al anului 1898, Timisoara nu a mai beneficiat un timp de asemenea spectacole.
Constructia cladirii Palatului Culturii a inceput in 1871, dupa planurile arhitectilor vienezi Helmer si Fellner (constructori a numeroase sali de teatru din Europa Budapesta, Viena, Odessa) si a fost terminata in 1875. Doua incendii de proportii au devastat cladirea. Primul a avut loc in 1880 si reconstructia a durat pana in 1882, pastrandu-se integral forma originala a cladirii, construita in stil "Renaissance". Dupa cel de-al doilea incendiu 1920 au mai ramas intacte doar aripile laterale ale cladirii. Reconstructia se face dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu, pastrandu-se stilul original numai in fatadele laterale, fatada principala si sala de spectacole imbracand stilul neobizantin caracteristic arhitecturii romanesti a timpului.
Inedit este faptul ca in aceasta cladire isi desfasoara activitatea in mod armonios patru institutii de arta caz unic in lume: Opera Nationala, Teatrul National, Teatrul German si Teatrul Maghiar. Opera si-a desfasurat si isi desfasoara activitatea in cladirea monument istoric din centrul orasului, care are o sala de spectacole cu 700 de locuri, unica in Romania prin frumusetea si acustica sa.
Dupa primul razboi mondial, odata cu crearea Romaniei Mari, se incearca o reinviere a teatrului muzical, prin stabilirea la Timisoara a trupei Leonard - Maximilian, care urma sa infiinteze primul teatru romanesc in capitala Banatului.
In perioada 1940-1945, in urma Dictatului de la Viena, se refugiaza la Timisoara, Opera din Cluj, care trezeste in publicul de aici dragostea pentru acest gen muzical.
Ospitalitatea si caldura cu care au fost primiti clujenii au determinat ca unii dintre acestia sa nu se mai intoarca acasa si sa contribuie, alaturi de localnici, la crearea propriului teatru muzical. Astfel, pe 30 martie 1946, apare Decretul - Lege nr. 254, de infiintare a Operei de Stat din Timisoara, care va avea ca prim director pe Aca de Barbu.
A urmat o perioada de pregatiri pentru deschiderea primei stagiuni: concursuri, procurarea de instrumente muzicale, repetitii.
Dupa un an de la infiintare, se deschide prima stagiune a Operei, cu spectacolul "Aida" de G. Verdi, pus in scena de Aca de Barbu.
In 10 ani (1947-1957) au fost montate la Opera Romana din Timisoara spectacole de opera, opereta si balet.
Fiind o institutie de stat, Opera timisoreana a beneficiat si beneficiaza direct de subventia statului in activitatea sa. Astfel au putut fi puse in scena, in prima perioada, opere ca "Traviata" si "Rigoletto" de G. Verdi, "Boema", "Tosca", "Gianni Schicchi" de G. Puccini, "Evgheni Oneghin" si "Dama de Pica" de P.I. Ceaikovski, "Carmen" de G. Bizet, "Cavalleria rusticana" de P. Mascagni, care au fost urmate, pe parcursul stagiunilor, de noi titluri din creatia universala de opera, dar si din creatia romaneasca.
Dintre acestea amintim operele "Bal mascat", "Trubadurul", "Nabucco" si "Ernani" de G. Verdi, "Sora Angelica" de G. Puccini, "Boris Godunov" de M. Musorgski, "Domnisoara Christina" de Serban Nichifor si altele.
Alaturi de lucrari de opera au fost puse in scena balete clasice "Lacul lebedelor" de P.I. Ceaikovski, "Giselle" de Adam, "Seherezada" de Rimski-Korsakov si operete de J. Strauss, E. Kalman, F. Lehar etc., care s-au bucurat de un mare succes in fata publicului timisorean, alcatuit din romani, germani, maghiari, sarbi etc.
Fiecare stagiune a adus titluri noi, jucate de un colectiv artistic bine inchegat: solisti vocali, balerini, coristi si instrumentisti de valoare, condusi de maestri de talie internationala.
Pe afisul Operei din Timisoara au fost inscrise, de la o stagiune la alta, nume de artisti prestigiosi din tara si de peste hotare.
Dirijori ca George Enescu, Jean Bobescu, Giuseppe Ruizi (Italia), Alexandru Taban, Ivan Marinov (Bulgaria) si mai recent Corneliu Calistru, Victor Dumanescu, Lucian Anca s-au aflat la pupitrul orchestrei Operei Romane din Timisoara.
Solisti din tara, ca Petre Stefanescu Goanga, Dinu Badescu, Gabis Zobian, Lia Hubic, Nicolae Herlea, David Ohanesian, Arta Florescu, Ludovic Spiess, Ion Dacian, Teodora Lucaciu, Valentin Teodorian, Elena Cernei, Maria Slatinaru, Vasile Martinoiu, Ionel Voineag, alaturi de solisti de peste hotare, ca Bella Rudenko (Rusia), Gloria Lind (SUA), Leo Nucci, Claudia Parada, Giuseppe Campora, Aldo Protti, Virginia Zeani, Nicola Rossi Lemeny si Giuseppe di Stefano (Italia), Stoian Popov (Bulgaria), Maria Biesu, Vladislav Piavko, Iuri Marusin, Paata Burchuladze si Zurab Sotkilava (URSS), au evoluat cu succes pe scena lirica timisoreana.
Primul turneu peste hotare al Operei timisorene a avut loc in anul 1956, in Bulgaria. El a fost urmat, de-a lungul anilor, de alte iesiri peste granita, care s-au bucurat de mare succes, in Iugoslavia, Italia, Germania si Olanda.
Anii grei din deceniul opt au ridicat numeroase oprelisti, atat in ce priveste deplasarile peste hotare si in tara, dar si montarea unor lucrari, in conditiile impuse de genul spectacolului liric.
Dupa 1990 viata Operei timisorene a cunoscut un reviriment. Au fost refacute unele lucrari, puse in scena cu mai multi ani in urma: "Boema" de G. Puccini, "Liliacul" de J. Strauss si "Traviata" de G. Verdi si au fost inscrise in repertoriul operei titluri noi: "Cenusareasa" de G. Rossini, "Rapirea din Serai", "Don Giovanni", "Nunta lui Figaro", "Flautul fermecat" de W.A. Mozart si "Elixirul dragostei" de G. Donizetti.
Continuand colaborarea cu regizori si dirijori din tara si strainatate, cu centre culturale si fundatii, s-au realizat evenimente deosebite, cum ar fi spectacolele: "Regele Berenger", dupa "Regele moare" de Eugen Ionesco, in colaborare cu Fundatia "Berenger" (Olanda), opera "Bellida" de G. F de Pauw (redescoperita la 100 de ani de la premiera sa) in colaborare cu Fundatia "Berenger" (Olanda), opera "Ibn Sina" de Micheil Borstlab perpetuand, dorim diversificarea acestei palete de colaborare si cu alte institutii de profil sau sponsori.
La initiativa marelui muzician Nicolae Boboc, dirijor si director al Opera Nationala Romana din Timisoara, in stagiunea 1968-1969 are loc prima editie a Festivalului "Timisoara Muzicala", gandit sa devina un eveniment al anului, o manifestare de tinuta.
Dupa cea de-a VI-a editie, festivalul devine anual iar din 1993 va primi un caracter international, pastrat pana in ziua de astazi, anul 2005 urmand sa aniverseze cea de-a 30 editie.
Turneele intreprinse in tara, la Bucuresti, Cluj si Iasi, au permis verificarea potentialului artistic al colectivului timisorean in fata altui public decat cel de acasa.
Au urmat, dupa anul 1990, turnee in Iugoslavia, Italia, Elvetia, Germania, Ungaria, Austria, Spania, Olanda, Belgia, Qatar, Portugalia, spectacole prezentate bucurandu-se de aprecierea publicului si a criticii de specialitate, opera timisoreana erijandu-se intr-un adevarat ambasador al culturii romanesti si a inaltei tinute interpretative.
Comentarii:
Neautentificat!
Pentru a trimite comentarii trebuie sa va
inregistrati sau sa va logati:
încărcare...
Contact
Facebook