In anul 2010 s-au implinit 10 de ani de la initiativa de a crea un Spatiu European al Invatamantului Superior, respectiv de la implementarea Procesului Bologna. Pricipiile Bologna au fost construite pornind de la nevoia Europei de a dezvolta o societate bazata pe cunoastere, prin cooperare internationala si schimb academic in cadrul Spatiului European al Invatamantului Superior, Spatiu menit sa devina atractiv atat pentru studenti, cat si pentru personalul academic din Europa si nu numai.
Una dintre liniile de actiune ale Procesului Bologna o reprezinta dezvoltarea mobilitatilor studentesti despre care Ministrii Educatiei din Europa, reuniti la Intalnirea Ministeriala din 2007 au afirmat: "mobilitatea cadrelor didactice, a studentilor si a absolventilor este unul dintre elementele importante ale Procesului Bologna, creand oportunitati de dezvoltare personala, dezvoltand cooperari internationale intre indivizi si institutii, influentand calitatea invatamantului superior si a cercetarii si oferind esenta dimensiunii europene" (Comunicatul de la Londra, Mai 2007).
Definitii
Procesul de mobilitate academica se refera la posibilitatea unui student sau a unui profesor de a studia respectiv profesa pe o perioada limitata de timp in afara institutiei universitare de care apartine, cu scopul de a-si largi perspectivele in ceea ce priveste pozitionarea in societate si domeniul sau de interes/studiu. Fenomenul la care facem referire implica intoarcerea studentului sau a profesorului in institutia de provenienta. Este important de mentionat faptul ca mobilitatile (studentesti) sunt de doua tipuri, interne – in cadrul institutiilor de invatamant superior din acelasi stat si externe – intr-un alt stat decat cel de provenienta.
Situatia mobilitatilor studentesti in Romania
La nivel national, Romania a realizat in ultimii ani rapoarte nationale cu privire la starea invatamantului superior, insa datele referitoare la dezvoltarea mobilitatilor studentilor se regasesc in mod principal in cadrul Raportului de tara din 2007 pregatit pentru Intalnirea Ministeriala de la Londra din acelasi an. In cadrul raportului ni se arata ca numarul de studenti mobili romani care au participat la programe de tip ERASMUS a fost de 3134 in 2005 si de 3261 in anul 2006 (a crescut cu 3.89%). Totodata, raportul de tara din 2008 ne arata ca un numar de 3500 de studenti au fost selectati pentru a beneficia de programul de mobilitate de tip Erasmus in anul 2008.
In anul 2009, ANOSR a lansat „Raport: Implementarea Procesului Bologna in Romania: Perspectiva Studentilor", document analitic ce si-a propus evaluarea modului in care liniile de actiune si principiile Procesului Bologna au fost implementate in universitatile din Romania. Pe baza unui proces amplu de consultare si chestionare a organizatiilor studentesti, ANOSR a evidentiat faptul ca in Romania principala problema legata de mobilitati o reprezinta numarul mult prea mic al studentilor care beneficiaza de astfel de programe, dar si numarul aproape inexistent al celor care beneficiaza de mobilitati interne.
In ceea ce priveste anul 2011, in luna mai a fost publicata lista institutiilor de invatamant superior participante la procesul de colectare a datelor si informatiilor in vederea clasificarii universitatilor si ierarhizarii programelor de studiu. Pe baza datelor prezentate de catre universitati, in anul universitar 2009-2010 Romania a avut un numar total de 951 360 de studenti atat in universitatile de stat, cat si in cadrul celor private, astfel: 604 479 in universitatile de stat si 346 881 in cele private.
Analizand aceleasi date furnizate de catre universitati, numarul total de studenti romani plecati in mobilitate a fost de 4128 atat din cadrul universitatilor de stat, cat si din cadrul universitatilor private.
Procentual, universitatile de stat au insumat 94.72% din totalul studentilor romani ce au beneficiat de o mobilitate (3910 studenti), restul de 5.28% (218 studenti) apartinand institutiilor de invatamant superior privat.
In procente, acest lucru inseamna ca din aproape un milion de studenti romani doar 0.43% au beneficiat de o mobilitate in afara tarii.
Astfel, din totalul studentilor din universitatile de stat, 0.65% au fost plecati in 2010 cu o bursa Erasmus sau cu alte tipuri de acorduri in strainatate, iar din totalul studentilor din universitatile private, doar 0.06% au beneficiat de acest lucru.
In contextul in care Romania si-a asumat, alaturi de statele semnatare ale Procesului Bologna atingerea pragului de 20% dintre studentii romani care sa beneficieze de o mobilitate pana in anul 2020, ANOSR isi manifesta nemultumirea fata de faptul ca nici statul, nici universitatile nu investesc suficient in aceasta directie. Mai mult, consideram ca o contributie majora din partea statutului ar trebui sa fie iminenta cu atat mai mult cu cat Legea Educatiei Nationale afirma ca sistemul national de invatamant superior are la baza si principiul libertatii de mobilitate nationala si internationala a studentilor, a cadrelor didactice si a cercetatorilor (Art. 118, Alin. 1, j)
Conform datelor prezentate de catre Comisia Europeana, in anul universitar 2009-2010 numarul studentilor romani care au beneficiat de programul Erasmus ca oportunitate de mobilitate a fost de 3994. Astfel, facand un simplu calcul, din totalul studentilor romani care au beneficiat de o mobilitate, doar 134 au mers la studii pe baza, de exemplu, a acordurilor sau parteneriatelor intre universitati.
Este important de precizat ca aspectul principal al mobilitatilor il reprezinta raportul dintre numarul de studenti mobili ai unei universitati si numarul total de studenti ai aceleasi universitati (raport de mobilitate). ANOSR este de parere ca procentul studentilor mobili trebuie sa fie in permanenta crestere si sa atinga obiectivul propus, acela de a avea 20% studenti mobili.
Universitatile de stat care au cel mai ridicat raport de mobilitate nu sunt cele mai mari universitati romanesti ca numar de studenti, ci Universitatea de Arte si Design din Cluj Napoca (6.72%), Academia Tehnica Militara (3.77%), Academia Navala Constanta (3.23%), Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu" din Bucuresti (2.31%), Universitatea Maritima din Constanta (1.62%), Universitatea de Arte din Iasi (1.61%), Universitatea de Arte din Bucuresti (1.59%), Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti (1.39%), Universitatea de Medicina si Farmacie din Cluj (1.26%), Universitatea „1 Decembrie 1989" din Alba Iulia (1.22%), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iasi (1.08%), Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu Mures (1.06%) si Universitatea Transilvania din Brasov (1.02%).
La polul opus se afla Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografie din Bucuresti si Universitatea de Arte din Targu Mures, acestea neavand niciun student beneficiar al unei mobilitati in cadrul programelor de licenta sau master in anul universitar 2009-2010.
Astfel, din 56 de universitati de stat, doar 13 dintre acestea au un raport de mobilitate ce depaseste 1%, dintre care doar 4 universitati au peste 2%. Totodata, 43 dintre acestea au un raport de mobilitate mai mic de 1%, iar 5 institutii de invatamant superior nu au studenti mobili deloc.
In ceea ce priveste raportul de mobilitate in cazul universitatilor private, Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir" din Targu Mures are cel mai ridicat raport: 1.36% dintre studentii universitatii au beneficiat de o mobilitate in strainatate. Totodata, Universitatea Romano-Germana din Sibiu are un raport de 1.24%, aceste doua universitati fiind singurele institutii de invatamant superior private care depasesc 1% raport de mobilitate.
Astfel, dintr-un total de 31 de universitati private care participa la procesul de colectare a datelor, doar 13 au studenti mobili, iar dintre acestea doar 2 au un raport de mobilitate de peste 1%.
In ceea ce priveste institutiile de invatamant superior de stat, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi reprezinta institutia care a avut cei mai multi studenti mobili, 486, reprezentand un procent de 12% din totalul studentilor mobili din universitatile de stat. Alte universitati care au trimis studenti in programe internationale de mobilitate sunt Universitatea Babes Bolyai (321 studenti, 8.21% din totalul studentilor mobili), Universitatea din Bucuresti (294, 7.52%), Academia de Studii Economice (275 studenti, 7.03), dar si Universitatea Transilvania din Brasov (233 studenti, 5.96%).
Insumat, aceste cinci universitati au trimis in strainatate la studii peste 40% din totalul studentilor romani plecati la studii, adica un numar de 1591 de studenti, restul de 60% fiind impartit intre celelalte 44 de universitati de stat din Romania.
Cat despre universitatile private, Universitatea Romano-Americana are cel mai mare numar de studenti mobili, 70 reprezentand un procent de 32.11% din totatul studentilor mobili plecati din cadrul universitatilor private. Universitatea Spiru Haret are un numar de 28 de studenti mobili (12.84%), Universitatea Titu Maiorescu 24 (11.1%), Universitatea Constantin Brancoveanu 18 (8.26%), la fel si in cazul Universitatii Crestine „Dimitrie Cantemir" din Targu Mures care are un numar de 18 studenti mobili (8.26%).
Cele cinci universitati sus mentionate insumeaza un procent de 72.48% din totalul studentilor romani din invatamantul privat care au beneficiat de mobilitati in strainatate (158 studenti) in anul 2010.
Nici in ceea ce priveste numarul de studenti straini veniti in Romania la studii, situatia nu este mai imbucuratoare. In anul 2010, in universitatile romanesti au venit 1335 de studenti straini, adica de cel putin 3 ori mai putini studenti decat cei care au mers peste granite.
Astfel, din totalul studentilor straini care au venit in Romania la studiu (1335), 96.03% (1282) se afla in universitatile de stat si doar 3.97% in cele private (53).
Principalele universitati de stat care au primit studenti mobili sunt Universitatea Babes Bolyai din Cluj, 120 de studenti reprezentand 9.36% din totalul studentilor care au venit in Romania la studii, Universitatea de Vest din Timisoara (114 studenti, 8.89% din totalul studentilor straini din Romania), Universitatea Transilvania din Brasov (87 studenti, 6.78%), Universitatea Politehnica din Timisoara (86 studenti, 6.7%) si Universitatea Politehnica din Bucuresti (84 studenti, 6.5%).
Din cei 1282 studenti veniti la studii in Romania in universitatile de stat, aproape 40% dintre acestia se afla in cele cinci universitati mai sus mentionate.
In cazul universitatilor private, situatia este destul de diferita fata de aceea a universitatilor de stat. Cu exceptia Universitatii Romano-Americane care a primit un numar de 22 de studenti (reprezentand un procent de 41.5% din totalul studentilor care au venit la studii in Romania in universitatile private), majoritatea dintre acestea nu au avut niciun student strain la studii. Exceptie mai fac alte 8 universitati private care impreuna au atras 31 de studenti straini.
Astfel, doar 9 din 31 universitati private care participa la procesul de colectare a datelor au avut studenti straini veniti la studiu.
Concluzii
ANOSR apreciaza cresterea de la an la an a numarului studentilor mobili, numar care a ajuns la 4128 in 2010, insa este de parere ca atat statul, cat si universitatile trebuie sa depuna eforturi substantiale pentru dezvoltarea mobilitatilor in Romania pana la punctul in care acestea sa nu mai reprezinte „cazuri izolate", ci sa poate fi accesate cu mai multa usurinta, de catre cat mai multi studenti. Totodata, incurajam universitatile care inca nu au dezvoltat mobilitatile, sa faca toate demersurile necesare pentru a atinge acest obiectiv.
Recomandari:
Situatia mobilitatilor studentesti la nivel international
La nivel international, Organizatia Europeana a Studentilor (ESU) a publicat in luna iunie un raport care evidentia faptul ca un numar total de 213.000 de studenti au beneficiat de programul Erasmus in anul universitar 2009/2010, mai mult cu 7.4% decat in anul anterior. Principalele tari care au fost vizate de catre studenti in alegerea unui program de moblitate au fost Marea Britanie, Franta si Spania, tot Spania fiind si tara care a trimis in Europa cel mai mare numar de studenti mobili.
Este important sa precizam faptul ca procentul studentilor mobili romani din totalul studentilor mobili din Europa este de numai 1.88%. De asemenea, din totalul studentilor europeni care au beneficiat de o mobiliate, doar 0.62% dintre acestia au ales universitatile din Romania.
ESU aminteste ca mobilitatile studentesti de tip Erasmus nu trebuie sa fie accesibile doar studentilor cu posibilitati financiare ridicate, iar in acest sens recomanda ca valoarea grantului sa creasca pentru a deveni atractive si celoralte categorii de studenti. De asemenea, ESU este de parere ca fara o investitie majora din partea Comisiei Europene, atingerea procentului de 20% studenti mobili pana in anul 2010 nu va fi posibila.
Principalele obstacole
ANOSR, in documentul programatic adoptat de catre Adunarea Generala cu privire la mobilitatile studentesti atrage atentia asupra faptului ca aspectele care ingreuneaza dezvoltarea mobilitatilor in Romania sunt de mai multe tipuri, printre care cele mai multe se refera la: lipsa unei strategii a universitatii de a atrage studenti straini, lipsa compatibilizarii la nivel de curricula, lipsa facilitatilor pentru studentii straini, reputatia negativa a educatiei din Romania (din punct de vedere al studentilor atrasi), dar si situatia financiara si lipsa de informare (in cadrul studentilor romani ce merg la studii in strainatate).
De asemenea, un aspect extrem de important il reprezinta mobilitatea interna, o ramura a mobilitatii care de altfel lipseste cu desavarsire din cadrul programelor de studiu romanesti. Obstacolele in acest sens sunt, pe langa lipsa de informare, lipsa flexibilitatii, lipsa de parteneriate intre universitatile romanesti, birocratizarea excesiva pe care un astfel de procedeu o presupune si inexistenta unui cadru national legal care sa permita desfasurarea acestui lucru in conditii optime pentru toate partile implicate.
In viziunea ANOSR, programul de mobilitati studentesti este accesibil de cele mai multe ori acelor studenti care au o situatie financiara favorabila deplasarii internationale. Chiar daca exista granturi ce pot acoperi o parte din necesitatile de masa si cazare datorita puterii de cumparare slabe a monedei nationale, pentru multi studenti romani aspectul financiar reprezinta un mare impediment in acest sens.
Cu toate acestea, obiectivul asumat de Ministrii Educatiei reuniti la Londra in 2009, acela de a avea un procent de 20% de implicare a studentilor in programe de mobilitate pana in anul 2020 trebuie sa se reflecte si la nivel practic in Romania, prin mai mult decat o crestere anuala de cativa zeci de studenti plecati la studii in strainatate.
Contact
Facebook