CSR migreaza dinspre corporate inspre branduri

”Cred ca in 2016 vom comunica lucrurile cu mai mult inteles. Cred ca va fi un an de cotitura pentru noi oamenii de comunicare. Asta nu neaparat pentru ca se va comunica cu totul altfel, dar pentru ca trebuie sa parem credibili cu adevarat atat in interiorul organizatiei cat si in afara ei. Avem exemplul Volkswagen, unde comunicarea interna deficitara a produs situatia pe care o stim. In 2016 vom fi mult mai transparenti, responsabili si relevanti. Suntem relevanti daca ne intoarcem mereu spre misiunea companiei. CSR migreaza dinspre corporate inspre branduri, iar misiunea noastra este sa ne intoarcem mereu catre business. Boardul va fi astfel mult mai receptiv. CSR a devenit parte din filosofia de brand”, a declarat Dana Dobrescu, Communication Manager, Unilever South Central Europe.

Potrivit acesteia, criza economica a fost un factor care a generat comunicarea cu mai mult sens. De asemenea, ONG-urile sunt cele care pun presiune pe comunicarea companiilor dar si pe datele de business.

”De asemenea publicul este din ce in ce mai selectiv si si-a pierdut increderea in companiile mari. Avem si autoritatile care reglementeaza foarte mult domeniile fiind interesati mai mult de politica decat de business. Dar cum contribuie CSR-ul la rezultatele de business? Problema este ca este foarte greu sa convingem companiile sa investeasca in CSR. Asta pentru ca presiunea este atat de mare pe business ca activitatile care nu aduc bani direct nu sunt luate in seama. Cand mi s-a pus aceasta problema nu am stiut cum sa raspund, dar trebuie sa iesim din aceasta paradigma si vom gasi raspunsuri. De exemplu, exista un proiect de lege pentru interzicerea publicitatii la suplimente alimentare. Daca toti cei din piata s-ar uni si ar face o campanie pentru educarea publicului si pentru a informa autoritatile despre beneficiile acestor produse am putea evita o suprareglementare. Putem pune usor in balanta ce ar insemna aceste savings pentru business versus o reglementare dura”, a explicat Dana Dobrescu.

Monica Jitariuc, Co-Managing Director, MSLGROUP The Practice, a dus prin prezentarea sa 16 ganduri despre CSR in 2016:

1. Strategie inainte de orice. Companiile care vor obtine beneficii din CSR sunt cele care au strategia clara, stabila si facuta pe multi ani
2. Focus pe ariile care conteaza cel mai mult, arii care au importanta pentru companie si actionari
3. Arata impactul pozitiv, dar si pe cel negativ
4. Nu te ascunde, fa-ti vizibile initiativele de CSR si rezultatele lor
5. Transparenta, transparenta, transparenta
6. Onestiate si autenticitate
7. Storydoing si apoi storytelling
8. Evita limbajul corporatist
9. Implica-ti angajatii
10. Implica-ti angajatii pana la sfarsit
11. Implica-ti consumatorii si alti stakeholderi
12. Unde-s doi puterea creste. Sa vezi unde sunt trei
13. Poarta-te ca un cetatean responsabil, nu ca o companie!
14. Creativitate, creativitate, creativitate
15. PR-ul este esential pentru ca reputatia este esentiala.
16. Gandeste pe termen lung!

”Sfatul meu este sa faceti foarte mult PR. Daca faceti ceva bun trebuie sa va laudati pentru ca daca nu o faceti voi nu o face nimeni. Pe langa asta, puteti inspira alti oameni. Creativitatea este de asemenea un cuvant important. Spun asta pentru ca multe proiecte foarte bune sunt exprimate foarte putin creativ si este pacat”, a afirmat Monica Jitariuc.

Oana Gorbanescu, Coordonator CSR si Comunicare, EY Romania, a prezentat cateva concluzii al studiului Tendinte si realitati CSR in Romania, studiu care analizeaza si exploreaza perceptiile executivilor si ale specialistilor in CSR (corporate social responsibility) in legatura cu proiectele initiate si derulate in domeniul responsabilitatii sociale corporative in anul 2014 si perspectivele CSR-ului in perioada urmatoare.

Studiul are la baza un chestionar aplicat in perioada 27 aprilie – 25 mai 2015. In raport se analizeaza raspunsurile a 311 de executivi de top din segmentul local de business si specialisti din domeniul CSR la 38 de intrebari.

”Fata de anii anteriori, 69% din companiile care la aceasta editie au raspuns la chestionar sunt deja implicate in CSR. Procentul companiilor care definesc responsabilitatea sociala corporativa ca si etica in afaceri a crescut semnificativ la 17% in 2014 fata de 6% in 2013. Mai mult, procentul celor care considera ca responsabilitatea sociala inseamna interacțiuni semnificative cu stakeholder-ii a crescut de la 1% in 2013 la 10% în 2014, iar in randul celor care au ales raspunsul managementul responsabil al lantului de furnizori procentul a crescut de la 1% in 2013 la 8% in 2014”, a declarat Oana Gorbanescu.

Potrivit acesteia, se observa ca in 2014 bugetele de CSR au stagnat (35% dintre raspunsuri). Totusi, exista si 7% dintre companii care spun ca bugetele lor de CSR au crescut chiar si cu 20%-30%. La polul opus, numai 7% dintre companiile respondente spun ca bugetele lor de CSR au scazut, iar 9% ca nu au un astfel de buget.

”In 2010 am pornit cu scopul de a curata Romania de gunoaie. Nimeni nu a crezut in noi pentru ca in 2010 voluntariatul nu era ceea ce este acum. A trebuit sa construim o echipa nationala de voluntari, sa convingem oamenii sa vina la curatenie, sa convingem autoritatile. De la intalnirile cu acestea, colegii mei veneau mereu de plangand. Raspunsul era: daca iese proiectul v-am sprijinit, daca nu iese nu v-am sprijinit. Nu numai ca nu ne-au sprijinit ba chiar eram pe un blacklist sa nu luam cumva fonduri de la vreo primarie pentru ca sunt in recesiune”, declarat Andrei Cosuleanu, Director Executiv, “Let’s Do It, Romania”.

Cu toate acestea, prin acest proiect, compania a mobilizat peste 1 milion de voluntari in 8,5 milioane de ore voluntariat, in care a adunat 22.500 tone de deseuri.

”Procentul de reciclare era in 2010 e 16%, iar in 2013 era de 49%. Avem un sistem de raportare a deseurilor. Voi puteti sa ne anuntati prin intermediul sau unde vedeti gunoi. Altfel, imi doresc foarte mult sa gasesc in companii oameni specializati in CSR, nu oameni care stiu numai PR. Trebuie sa gandim sustenabil. Nu sa primim intrebari de genul: daca iti dau suma asta cate flyere imi faci?”, a declarat Andrei Cosuleanu.

Sfatul sau pentru reprezentanții ONG-urilor este sa incerce sa-i cunoasca pe oamenii de CSR din companie.

Oana Visalom-Donescu, BI HR Contingent Manager, Hewlett-Packard, a prezentat cateva dintre proiectele companiei din zona de CSR. In cadrul proiectului Eco Week, destinat Deltei Vacaresti HP a mobilizat 150 de voluntari cu ajutorul “Let’s Do It, Romania” in 900 ore de voluntariat pentru cele 89 ha.

”Prin proiectul Garden of Life am facut o gradina comunitara pentru o organizatie suedeze unde sunt copii cu sindromul Down si alte probleme de sanatate. Cifrele Stop Hunger Now sunt: 700 de ore de voluntariat, 300 de voluntari, 2 ore, peste 100.000 de pachete”, a declarat Oana Visalom-Donescu.

Cea de-a doua sesiune i-a avut ca invitati pe Sabina Știrb, Public Affairs & Corporate Citizenship Manager, Samsung, Maria Besnea, Stakeholders’ Engagement & Corporate Sponsorship Senior Officer, UniCredit Bank, Andreea Giovani, Manager Consultanta Fiscala, PwC Romania,Remus Pakei,project-managerSprijina.ro, Mike Costache,Philanthropreneur, Board of Directors Member, Blue Heron Foundation si Robert Uzuna, Corporate Affairs Director, URSUS Breweries.

”Cred ca undeva exista cateva lucruri care nu sunt foarte clare intre companii si ONG-uri. Din exterior, bugetul de CSR este vazut ca un buget de sponsorizare. In general companiile au un plan si o strategie pe termen lung si nu isi permit sa investeasca pe foarte multe planuri. Bugetul de CSR nu este buget de sponsorizare. CSR-ul nu este un proces de endorsment al ONG-urilor. Nu oferim bani si atat. Vrem continuitate si vrem sa muncim cot la cot cu voi pentru realizarea proiectelor”, a declarat Sabina Stirb, Public Affairs & Corporate Citizenship Manager, Samsung.

Potrivit acesteia, programul de CSR al companiei este realizat pe 3 grupe de varste: copii, liceeni si studenti. Pentru fiecare target avem programe speciale si relevante. Una dintre problemele abordate este rata tinerilor fara un loc de munca, avand in vedere ca unul din 4 tineri sub 25 de ani este neangajat in Europa.

Maria Besnea, Stakeholders’ Engagement & Corporate Sponsorship Senior Officer, UniCredit Bank, este de parere ca: ”succesul companiilor nu se mai masoara numai in profit economic, ci in cum reusesc brandurile sa-i implice pe oameni intr-o profesie comuna. Modul in care o companie se comporta intr-o societate creeaza societatea din jurul ei. De aceea este important ca atitudinea companiei sa inspire in bine. Trebuie sa transformam activitatea noastra in misiunea brandului”.

Abordarea URSUS Breweries de Dezvoltare Durabila se numeste Prosper si cuprinde: IMM-uri, investitii in comunitate, emisii de carbon, utilizarea apei si in consumul responsabil de alcool.

”Ne dorim ca pana la finalul lui 2020 sa abordam 500.000 de IMM-uri la nivel global pentru a-i ajuta sa prospere in zonele lor. In Romania am ajutat cel putin 16.000 de IMM-uri si este una dintre cele mai bune cifre din grup”, a declarat Robert Uzuna, Corporate Affairs Director, URSUS Breweries.

Andreea Giovani, Manager Consultanta Fiscala, PwC Romania, a vorbit despre raportarea non-financiara, in contextul Directivei 2014/95/UE, care trebuie transpusa in legislatiile nationale pana in decembrie 2016.

”Exista obligativitatea raportarii performantei non financiare, iar Directiva trebuie transpusa in legislatiile nationale pana in decembrie 2016. Publicarea primului lor raport va fi in 2018 (pentru anul financiar 2017). Companiile trebuie sa elaboreze orientari in materie de raportare pana la finele anului
2016”, a explicat Andreea Giovani.

Potrivit Directivei vor trebui sa raporteze intreprinderile si grupurile mari care au peste 500 angajati, companiile listate la bursele europene. Sunt exceptate filialele intreprinderilor sau ale grupurilor mari.

”Am lansat in august platforma sprijina.ro, care este o platforma de crowdfounding, care s-a dus catre o platforma de crowdraising. Aceasta permite investitorilor sa colecteze fonduri cu 0% costuri. Aceasta permite colectarea fondurilor intr-un mod eficient si rapid. Cei care folosesc aceasta platforma beneficiaza pe langa colectarea de fonduri si de notorietate. Proiectele sunt foarte bine distribuite pe retelele sociale. Distributia este undeva la 1.300 de share-uri si circa 3.500 de vizitatori unici”, a declarat Remus Pakei, project-manager Sprijina.ro.

Potrivit acestuia, platforma poate fi utilizata de pe orice tip de device.

Mike Costache,Philanthropreneur, Board of Directors Member, Blue Heron Foundation, si-a inceput discursul explicand semnificatia functiei sale. Alaturarea cuvintelor ”filantrop” si ”antreprenor” este una semnificativa pentru ca reprezinta cele doua activitati care s-au impletit de-a lungul carierei sale. El a oferit cateva informatii despre felul in care se doneaza in SUA.

”358 de miliarde de dolari pe an sunt donatii, adica de doua ori PIB-ul Romaniei. Nu vreau sa fac o comparatie cu Romania, ci doar sa va spun cum stau lucrurile acolo. 32% din donatii merg catre activitati religioase, iar urmatorul procent merge catre educatiei. Cea mai mare parte a celor care doneaza, 72% sunt persoane, nu corporatiile asa cum am fi tentati sa credem”.
Partenerii au fost: Grafica si Tipar, Nissa, Cofetaria Armand, Selfie Fun si World Class.
Partenerii media au fost: CSR Nest, CSR Media, Eco&CSR News, Jurnalul de afaceri, Promoafaceri, Femei in afaceri, Business Woman, IMM Romania, Business24, Ziare.com, Calendar evenimente, Startups.ro, Legal Magazin, Transilvania Business, Debizz, Administratie.ro, Roportal.ro, MLM News, Revista Valoarea, Bucuresteni.ro, Manager Express, Manager.ro, Economia Online, Think Business, Brightway, Antreprenor in Romania, Mark Media si Plan de afacere.ro.
BusinessMark
BusinessMark este o companie ceofera servicii integrate de B2B, oferind clientilor sai modele de dezvoltare complexe, conectandu- i in mod direct cu mediul de afaceri si creand oportunitati de parteneriat strategic.
Atat prin organizarea de evenimente business, cat si prin serviciile de B2B Public Relations oferite, BusinessMark isi propune sa vina in intampinarea partenerilor sai cu strategii de comunicare si promovare centrate pe business matchmaking si crearea de oportunitati de dezvoltare.