• Adresa: Gradina Botanica Dimitrie Brandza
• 0 comentarii - Nu s-a votat

Grădina Botanică din BucureÅŸti a fost înfiinÅ£ată ca instituÅ£ie în anul 1860, pe lângă Facultatea de Medicină ÅŸi Farmacie, de către doctorul Carol Davila. Ocupa o suprafaţă relativ mică (7 ha), localizată în partea stângă a Åžoselei Cotroceni. Amenajarea adecvată a acestui spaÅ£iu, ca bază didactică ÅŸi de cercetare, a fost realizată sub conducerea priceputului botanist Ulrich Hoffmann, ca prim director al acestei instituÅ£ii.

Începând cu anul 1866 conducerea Grădinii Botanice a fost preluată de către profesorul dr. Dimitrie Grecescu, personalitate marcantă a botanicii RomâneÅŸti, care a contribuit substanÅ£ial la dezvoltarea ei ulterioară, atât prin îmbogăţirea colecÅ£iilor ÅŸi stimularea relaÅ£iilor de schimb cu grădinile botanice din alte ţări Europene, cât ÅŸi prin publicarea primului catalog de plante existente în sectoarele în aer liber ÅŸi în serele grădinii, catalog ce includea 3.700 de specii.

După 1870 progresul Grădinii Botanice a fost brusc întrerupt, terenul fiind destinat amenajării unui parc de agrement pentru familia regală. În aceste condiÅ£ii, în anul 1874 Grădina Botanică a fost mutată de pe vechiul amplasament, în centrul oraÅŸului pe terenurile palatului Vasile ÅžuÅ£u situate în faÅ£a Universităţii. În acelaÅŸi an, instituÅ£ia a trecut în componenÅ£a Universităţii din BucureÅŸti, funcÅ£ionând pe lângă Facultatea de ÅžtiinÅ£e ÅŸi având la conducere pe remarcabilul profesor dr. Dimitrie Brandza. CondiÅ£iile improprii dezvoltării unei grădinii botanice l-au determinat pe marele botanist să întreprindă numeroase demersuri pentru a obÅ£ine un teren adecvat reamenajării acestei instituÅ£ii, în conformitate cu misiunea pe care trebuia să ÅŸi-o îndeplinească. În anul 1884 acÅ£iunile sale au fost încununate de succes, alocându-se în baza decretului nr. 659 din 28 Februarie terenul ÅŸi fondurile necesare. Amenajarea noilor spaÅ£ii, care corespund amplasamentului actual al Grădinii Botanice, a presupus construirea ÅŸi popularea primelor sere (utilizând modelul serelor Grădinii Botanice din Liege), construirea Institutului Botanic în care au funcÅ£ionat, până la bombardamentul din 4 Aprilie 1944, disciplinele de Biologie vegetală, Herbarul ÅŸi Muzeul Botanic, ca ÅŸi efectuarea principalelor plantaÅ£ii de arbori ÅŸi arbuÅŸti.

Trecerea Grădinii Botanice, în anul 1932, sub administrarea Primăriei Municipiului BucureÅŸti, a condus la înstrăinarea sa, pentru un timp, de la rosturile ÅŸi menirea ei firească. Cel de al doilea război mondial i-a adus de asemenea pagube substanÅ£iale, afectând puternic clădirile existente, colecÅ£iile de plante, spaÅ£iile exterioare ÅŸi implicit desfăşurarea activităţilor didactice ÅŸi ÅŸtiinÅ£ifice.

SituaÅ£ia Grădinii Botanice s-a schimbat însă radical începând cu anul 1954, când a trecut din nou sub conducerea Universităţii din BucureÅŸti, poziÅ£ie pe care ÅŸi-o menÅ£ine ÅŸi în prezent. În acest sens, procesul de revigorare a fost marcat de construcÅ£ia unui complex de sere de producÅ£ie, destinat să asigure materialul vegetal necesar sectoarelor exterioare, de construcÅ£ia (1960) noului Institut Botanic, în care funcÅ£ionează în prezent disciplinele Botanice, Microbiologia ÅŸi Genetica, precum ÅŸi Herbarul General (secÅ£ia de plante superioare), de construcÅ£ia complexului de sere de expoziÅ£ie (1973-1976) cu o suprafaţă de peste 2.500 mp ÅŸi de inaugurarea în anul 1978 a unui nou Muzeu Botanic, amenajat pe baze ecologice.

Abia în anul 1994, o dată cu prima Sesiune NaÅ£ională de Comunicări ÅžtiinÅ£ifice Botanice, Grădina Botanică bucureÅŸteană primeÅŸte numele profesorului dr. Dimitrie Brandza, cel care s-a străduit atât de mult să o refacă pe amplasamentul său actual.