Decenii de-a rândul, fieful Rapidului a fost cunoscut sub denumirea de «Potcoava» GiuleÅŸtiului. Dar, până la apariÅ£ia acesteia, la ÅŸase ani de la debutul «alb-viÅŸiniilor» în Divizia A (1932), echipa s-a tot plimbat pe diferite arene din Capitală. Primul meci pe prima scenă a fost găzduit de terenul Romcomit, în ziua de 11 septembrie 1932, cînd CFR BucureÅŸti a primit vizita marii echipe a Ripensiei.
Istoria «GiuleÅŸtiului» începe în 1934. Pe 31 mai, Gazeta Sporturilor consemna ÅŸtirea conform căreia «CFR BucureÅŸti începe construirea unui teren pe Åžoseaua GiuleÅŸti». Lucrările erau prevăzute să înceapă pe 1 iunie, iar suprafaÅ£a de joc urma să aibă dimensiunile de 105 m lungime ÅŸi 65 m lăţime ÅŸi să fie acoperită cu zgură, copiindu-se modelul unei arene la modă atunci, Venus. Planurile n-au fost respectate. Un an mai târziu, adică în mai 1935, acelaÅŸi ziar menÅ£iona că «se speră ca în toamnă CFR să joace pe GiuleÅŸti, teren care va fi deocamdată doar împrejmuit». Mai pe româneÅŸte, încă nu se prevedea construcÅ£ia tribunelor.
Cu toate acestea, la sfârÅŸitul anului 1935 (10 decembrie), Primăria anunÅ£a că refuză autorizarea construirii stadionului, pentru că “nu se poate încadra în planul de sistematizare al Capitalei”! Câteva zile mai târziu, se acorda, în sfârÅŸit, autorizaÅ£ia de construcÅ£ie. Iar în aprilie 1936 se estima că stadionul va fi gata pe 1 septembrie, acelaÅŸi an, că va avea gazon ÅŸi va putea aduna 25.000 de spectatori. Se modificaseră puÅ£in ÅŸi dimensiunile, estimate acum la 107/75, dar se avansa chiar ÅŸi o dată de inaugurare: 14 august 1936.
Lucrările au început, e adevărat, în cursul acelui an, dar ele au durat, în cele din urmă, mai bine de doi ani. «Potcoava», proiectată ÅŸi construită de arhitectul Gheorghe Dumitrescu sub patronajul AociaÅ£iei sportiv-culturale a CFR, a fost dată oficial în folosinţă pe 10 iunie 1939, inaugurarea fiind legată de Ceferiada organizată pentru a marca împlinirea a 70 de ani de la punerea în circulaÅ£ie a primului tren în România. La evenimentul din vara lui 1939 au luat parte Regele Carol al II-lea, PrinÅ£ul Mihai «Mare Voievod de Alba Iulia», PrinÅ£ul Paul al Greciei, membri ai Guvernului Român, Consilieri Regali, înalÅ£i demnitari, personalităţi proeminente ale vieÅ£ii noastre publice, reprezentanÅ£i străini, care asistaseră ÅŸi la serbarea naÅ£ională de pe 8 iunie 1939, ÅŸi neumeroÅŸi delegaÅ£i ai căilor ferate europene.
La început, spectatorii de la peluză vizionau meciurile în picioare, iar sub tribune existau circa 60 de loje petru oficiali. «Potcoava» era considerată atunci «arena cea mai încăpătoare ÅŸi cea mai elegantă» din Å£ară.
«Potcoava» a devenit amintire pe la jumătatea anilor ’80, când a fost ridicată, la început doar pe un cadru metalic, o a doua peluză, închizându-se, practic, stadionul. Lucrarea a fost definitivată aproximativ 10 ani mai târziu. În prezent, arena poate primi 19.100 de oameni, fiind dotată în întregime cu scaune de plastic.
Vara lui 2003 a reprezentat un alt reper important în istoria bătrânei arene. Echipa s-a mutat pe «NaÅ£ional», lăsând cale liberă pentru lucrările de modernizare. Gazonul a fost schimbat în totalitate, iar drenajul său a fost adus la standarde occidentale. În consecinţă, pe 14 noiembrie 2003, Rapid dispunea de cel mai bun gazon din România. Stadionul a intrat, de asemenea, într-un amplu proces de refacere. S-au început mărirea ÅŸi modernizarea tribunei oficiale, iar tribunele au fost înconjurate, în locul vechiului gard de protecÅ£ie, cu un material plastic transparent (ÅŸi rezistent), care asigură ÅŸi o vizibilitate excelentă, dar ÅŸi o protecÅ£ie pe măsură.
În vara lui 2004, prin Hotărâre de Guvern, stadionul a trecut din administrarea Ministerului Transporturilor, ConstrucÅ£iilor ÅŸi Turismului în cea a Clubului Sportiv Rapid.
Contact
Facebook
