Bucuresti

40 de ani de insemnari ale criticului Eugen Negrici: Sesiunea de toamna

40 de ani de insemnari ale criticului Eugen Negrici: Sesiunea de toamna

Detalii

Categorie
Stiri Cultura
Modificat
acum 1 an si 3 luni
Vizualizari
160

Voteaza & Distribuie

Descriere

Sesiunea de toamnă: 40 de ani de însemnări ale criticului Eugen Negrici

Profesorul Eugen Negrici a decis să-şi publice jurnalul din perioada 1975-2015. Cei 40 de ani de însemnări ale criticului, devenit celebru odată cu publicarea istoriei îndelung dezbătute Iluziile literaturii române, se constituie într-o cronologie îmbogăţită cu glosările din prezent pe marginea anilor în care jurnalul, chiar închis într-un sertar, era secret şi faţă de el însuşi. Sesiunea de toamnă va restabili adevărul.

Volumul a apărut în colecţia „Jurnale şi memorii” a Editurii Cartea Românească, şi în ediţie digitală, și va fi lansat la Gaudeamus 2015 (18-23 noiembrie 2015).

„Rog cititorul să nu se lase amăgit. Nu este vorba despre un jurnal în adevăratul sens al cuvîntului, chiar dacă m-am silit să reconstitui date şi să sugerez continuitatea. Aceste însemnări sînt… nişte însemnări. Meritul lor, dacă au vreunul, este că înregistrează schimbările de perspectivă şi de ton pe care mi le-a înlesnit scurgerea timpului. Invit pe cel ce le parcurge să se concentreze asupra a ceea ce înseamnă, în fond, o sesiune de toamnă. Adică oportunitatea unor reexaminări.” (Eugen Negrici)

„Eugen Negrici are ochi, vasăzică, pentru a descoperi plinul din gol… Eugen Negrici păşeşte oricum cu îndrăzneală, în larga împărăţie a penumbrei operelor – maidanul din spatele Panteonului –, cum ar veni, şi se desfată descoperind capodoperele aruncate, conserve de poezii şi proză care îi dau delicii, fie prin forma cutiei, fie prin rezistenţa păstăilor la ploaie. (Cel mai mult îi plac desenele ruginii.)
El schiţează, de fapt, prin această reformă a unghiului de vedere, un fel de tratat de estetică – nu numai involuntară – care se poate detecta lesne din judecăţi de valoare şi opţiuni. Fire generoasă, dar nu îngăduitoare cu literatura, apt să valorifice acele sclipiri ale tezaurului de tipărituri, scoase din sporul de civilizaţie ori din denivelările ei, ca oasele de mamut ivite în urma deplasărilor de teren, gestul lui e salutar, nu numai pentru umiliţii şi obidiţii literaturii, dar chiar şi pentru cei mari…” (Marin Sorescu)

Eugen Negrici s-a născut la 28 noiembrie 1941, în Rîmnicu Vîlcea. Este critic, istoric literar, stilistician şi profesor de literatură română contemporană la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti.
A publicat următoarele volume: Antim. Logos şi personalitate (1971), Naraţiunea în cronicile lui Grigore Ureche şi Miron Costin (1972), Expresivitatea involuntară (1977), Figura spiritului creator (ed. I, 1978; ed. a II-a, 2013; Premiul Uniunii Scriitorilor din România), Imanenţa literaturii (ed. I, 1981; ed. a II-a, 2009), Introducere în poezia contemporană (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor din România; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti), Sistematica poeziei (1988), Poezia medievală în limba română (ed. I, 1996; ed. a II-a, 2004; Premiul Uniunii Scriitorilor din România; Premiul Soros), Literature and propaganda in communist Romania (1999), Literatura română sub comunism. Proza (2002), Literatura română sub comunism. Poezia (2003), Iluziile literaturii române (2008; Cartea Anului 2008, desemnată de România literară şi Fundaţia Anonimul; Premiul Manuscriptum; Premiul pentru critică/istorie literară al revistei Observator cultural; Premiul de excelenţă al revistei Convorbiri literare), Literatura română sub comunism. 1948-1964 (2010), Simulacrele normalităţii (2011) şi Emanciparea privirii. Despre binefacerile infidelităţii (2014; Premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor din România).