Bucuresti

Atelierul de filosofie

Atelierul de filosofie

Detalii

Categorie
Evenimente sociale
Modificat
acum 5 luni si 1 saptamana
Vizualizari
367

Voteaza & Distribuie

Descriere

Atelierul de filosofie
(text de Alex Cosmescu)

Oscar Brenifier vine pentru prima dată în București pe 2-4 martie 2018, la invitația Asociației Pentru Teatru și Carte PETEC . El va ține ateliere filosofice în care vom învăța „să mergem dincolo de simpla discuție de opinii pentru a accesa un nivel mult mai reflexiv și a deveni conștienți de natura discursului nostru.”
Ideea de filosofie practică / practică filosofică, promovată de filosoful francez contemporan Oscar Brenifier, se prezintă ca o nouă articulare a ce poate însemna filosofia și a ce poate face filosofia la momentul actual, când a fost asimilată cu alte discipline umaniste și, în rând cu ele, este din ce în ce mai marginalizată în sistemul universitar și academic.
Modelul dominant al activității filosofice în mediul academic actual a devenit un fel de istorie a ideilor, bazată pe exegeza textelor canonice. Brenifier propune o abordare complementară. Fără a nega valoarea exercițiului academic al filosofiei, filosoful practician francez se axează pe două dimensiuni marginalizate sau luate ca de la sine înțelese în mediile filosofice: atitudinile și competențele.
Gândirea lucidă, clară și riguroasă nu este un dat, ci este cultivată și făcută posibilă de un sistem de predispoziții mentale și existențiale – ceea ce Brenifier numește atitudini – care includ capacitatea de a lua distanță față de propriul punct de vedere, capacitatea de a privi cu suspiciune la orice idee, indiferent de cine ar fi expusă ea, „suspendarea judecății” la modul cartezian sau husserlian, curajul gândirii manifestat prin disponibilitatea de a duce o idee la consecințele sale ultime, autonomia intelectuală etc.
Competențele sunt de ordin discursiv și cognitiv. Brenifier le grupează în trei mari categorii: competențe de aprofundare a unei idei (care includ identificarea presupozițiilor, explicitarea, reformularea, argumentarea, exemplificarea etc.), competențe de problematizare (chestionarea / interogarea și formularea de obiecții) și competențe de conceptualizare (capacitatea de a distinge esențialul de accidental, recunoscând concepte preexistente sau creând ad hoc concepte noi).
În trei decenii de experimente, Brenifier a reușit să creeze tipul de mediu în care aceste competențe și atitudini pot fi învățate și exersate. Este vorba de climatul unui atelier în care participanții învață să gândească împreună și să examineze critic gândurile exprimate, indiferent dacă este vorba de idei proprii sau ale altora. În cadrul acestor ateliere, se cultivă o anumită sensibilitate și atenție filosofică la exprimarea gândurilor și la gândurile exprimate. Ideea exprimată de cineva – printr-o întrebare, o obiecție, un răspuns la întrebarea altcuiva, o interpretare a unui text citit anterior în grup – este examinată „sub lupă”, iar grupul întreg, sub îndrumarea facilitatorului, care propune o succesiune de întrebări în manieră socratică, încearcă o „critică internă” a ideii expuse. Se caută problemele intrinseci în ideea exprimată – o deprindere de gândire neglijată azi, în contextul cultului „pozitivității” – și, rând pe rând, diferiți membri ai grupului susțin cu argumente sau combat cu argumente punctele de vedere expuse, se parafrazează unul pe celălalt pentru a se asigura că s-au înțeles reciproc, remarcă alunecările de sens sau suprainterpretările apărute în cursul discuției. În dinamica de grup, fiecare participant devine conștient de stilul propriu de gândire, de avantajele și carențele pe care le au deprinderile lui cognitive. Astfel, practica are un dublu aspect: pe de o parte, capacitatea de a examina „obiectiv” – adică descentrat de pe propria subiectivitate – o idee și, pe de altă parte, capacitatea de a reflecta asupra subiectivității proprii, asupra „funcționării” (cum o numește Brenifier) minții tale. Aceleași abilități și atitudini sunt puse în act și în practica tipului de conversație față către față între un „filosof practician” și un „client”, numit „consultație filosofică” sau „consiliere filosofică”. Ghidat de interogarea radicală a „filosofului”, „clientul” învață să-și examineze în mod detașat și reflexiv discursul și gândirea, devenind conștient de lucrurile pe care preferă să nu le gândească sau pe care le ia drept de la sine înțelese și învățând, treptat, de-a lungul câtorva ședințe, autonomia față de prezența „filosofului” – capacitatea de a se chestiona el însuși.
Exercițiul atelierelor de filosofie este benefic pentru multiple comunități. Brenifier și discipoli de-ai săi au lucrat în acest mod cu copii, inclusiv în instituțiile preșcolare; cu adulți interesați de „dezvoltare personală”; cu departamente de HR ale corporațiilor care vor să evalueze abilitățile de gândire ale potențialilor angajați; cu profesori din școli și universități care vor să-și învețe elevii să gândească și să se exprime clar; cu deținuți din închisori; cu oameni de afaceri care vor să-și învețe echipele să examineze împreună, în mod critic, o problemă.
Stilul de filosofare propus de Brenifier – lucrul atent asupra unui gând, indiferent dacă este exprimat de altcineva într-o conversație, scris de tine însuți sau aparținând unui autor ce scria 2.000 de ani în urmă – poate fi deprins în cadrul unor asemenea ateliere și pus în practică ulterior, fie pe cont propriu, fie în cadrul unor întâlniri moderate / facilitate de cei care au avut experiență personală cu maniera sa de lucru.

Detalii despre atelierele din București: https://www.facebook.com/Atelier.Filosofic/
Înscrieri și întrebări : petecdecultura@gmail.com
Eveniment susținut de Institutul Francez în parteneriat cu CEREFREA - Centrul regional francofon de studii avansate în științe sociale și Facultatea de Filosofie a Universității din București.

Alex Cosmescu este cercetător științific la Academia de Științe a Moldovei. Lucrează la intersecția dintre filologie și filosofie, asupra unor teme precum clasificarea textelor, fenomenologia corporalității și a intersubiectivității, relația dintre corporalitate și limbaj