Bucuresti

Noutati Polirom in prestigioasa colectie „Historia”

Detalii

Categorie
Stiri divertisment
Modificat
acum 3 ani si 7 luni
Vizualizari
437

Voteaza & Distribuie

Descriere

Noutăţi Polirom în prestigioasa colecţie „Historia”

Săptămîna aceasta, la Editura Polirom, în cadrul prestigioasei colecţii „Historia” (coordonator Mihai-Răzvan Ungureanu), vor apărea două noi titluri, disponibile în curînd şi în ediţia digitală: Istoria popoarelor arabe, de Albert Hourani – o lectură esenţială pentru înţelegerea evenimentelor contemporane din lumea arabă, şi Limitele meritocraţiei într-o societate agrară. Şomaj intelectual şi radicalizare politică a tineretului în România interbelică, de Dragoş Sdrobiş – volum ce aduce în atenţia noastră una dintre problemele cruciale ale României interbelice.

O lucrare excelentă, poate chiar una de referinţă. Hourani explică sintetic aspecte extrem de complicate care trebuie înţelese pentru ca evenimentele contemporane să aibă sens. O carte complexă şi captivantă.” (Washington Post Book World) • „O prezentare fascinantă a unei civilizaţii vechi de 14 secole.” (Independent on Sunday)

Volumul Istoria popoarelor arabe semnat de Albert Hourani, unul dintrecei mai respectaţi specialişti în lumea arabă şi Orientul Mijlociu, a devenit bestseller imediat după publicarea sa în 1991, impunîndu-se în timp ca o lucrare clasică. Cu o nouă prefaţă şi postfaţă de Malise Ruthven şi în traducerea Irinei Vainovski-Mihai, noua ediţie a Istoriei popoarelor arabe aduce informaţiile la zi, analizînd evenimente esenţiale pentru înţelegerea lumii arabe, ca schimbarea liderilor în Siria, Maroc şi Iordania, atacurile teroriste din Statele Unite, criza din Irak sau redeschiderea conflictului dintre israelieni şi palestinieni.

Hourani cuprinde într-o privire panoramică o întreagă civilizaţie, cu oamenii şi conjuncturile care au modelat-o. Expunerea sa porneşte de la cristalizarea şi expansiunea islamului şi viaţa de zi cu zi în societăţile arabo-musulmane, urmăreşte ascensiunea şi decăderea Imperiului Otoman, pentru a ajunge la dominaţia europeană şi formarea culturilor naţionale.

Albert Hourani (1915 1993) s a născut la Manchester din părinţi de origine libaneză, a urmat studii de filosofie, politică şi economie la Oxford, a fost profesor la Universitatea Americană din Beirut, analist politic la Cairo şi a activat ca expert pentru Anglo American Committee of Inquiry on Palestine. În 1958 devine primul director al Centrului Orientului Mijlociu de la St Antony’s College, care va face din Oxford unul dintre principalele centre de studiu al Orientului Mijlociu. Prin activitatea profeso­rală şi publicistică a adus o contribuţie importantă la înţelegerea naţionalismului arab şi a relaţiilor complexe dintre lumea islamică şi cea occidentală. A fost coordonatorul mai multor volume şi autorul a numeroase articole de specialitate. Dintre lucrările publicate amintim: Syria and Lebanon (1946), Minorities in the Arab World (1947) şi Arabic Thought in the Liberal Age 1789 1939 (1962).

Cartea lui Dragoş Sdrobiş [Limitele meritocraţiei într-o societate agrară. Şomaj intelectual şi radicalizare politică a tineretului în România interbelică] aduce în atenţia noastră una dintre problemele cruciale ale României interbelice: contradicţia dintre aspiraţiile elitiste occidentalizante şi o structură socio-economică incapabilă să susţină şi să valorifice roadele efervescenţei creative din mediile intelectuale.” (Bogdan Murgescu)
Dornică să se desprindă de trecut, România se angajează după 1918 într-un proces de regenerare. Aspiraţia spre înnoire este vizibilă în toate domeniile, inclusiv în cel al politicilor culturale, care au drept scop schimbarea elitelor. Într-o societate agrară în care vechea elită era una aristocratică, eşecul învăţământului accesibil unor categorii mai largi de a primeni elita conduce la o reacţie antisistem a tineretului, la polemici privind rolul intelectualului şi la şomaj intelectual. Efectele ultime vor fi escaladarea naţionalismului şi diferite încercări de manipulare a noilor generaţii, de la mişcarea legionară la Străjeria lui Carol al II-lea şi, ulterior, la experimentul Serviciului Social creat de rege împreună cu Dimitrie Gusti.

Dragoş Sdrobiş este doctor în istorie al Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj Napoca. Are ca domenii de interes istoria universităţii în România interbelică, educaţia superioară şi piaţa muncii, capitalul uman, istoria intelectuală, sociologia istorică, istoria socială. A publicat articole în reviste de specialitate, precum şi capitole în volume colective, dintre care amintim „Politici culturale şi modele intelectuale în România. Cîteva precizări conceptuale”, în Lucian Nastasă, Dragoş Sdrobiş (ed.), Politici culturale şi modele intelectuale în România (2013), şi „Părăsirea Boemei şi încarnarea Utopiei. Studenţimea interbelică, Dimitrie Gusti şi Serviciul Social obligatoriu”, în Zoltán Rostás (coord.), Universitatea interbelică a sociologilor gustieni (2014).

În cadrul colecţiei „Historia” vor apărea:
• Lincoln Paine,Marea și civilizația. O istorie maritimă a lumii(traducere de Dana Bădulescu și Radu Andriescu), o admirabilă încercare de a repovesti istoria lumii din Antichitate pînă în prezent prin intermediul călătoriilor și comerțului maritim;
• Yuval Noah Harari, Sapiens. Scurtă istorie a omenirii (traducere de Adrian Şerban), o sinteză captivantă inclusiv pentru publicul larg, ce reface parcursul lui homo sapiensde la apariţia sa pînă astăzi;
• J.M. Roberts, O.A. Westad, Istoria lumii. Din preistorie pînă în prezent(traducere de Cătălin Drăcșineanu), bestseller internațional ajuns la a șasea ediție;
Simon Sebag Montefiore,Tînărul Stalin(traducere de Justina Bandol), captivanta poveste a tînărului Dugașvili, înainte ca acesta să devină liderul temut de toată lumea, avînd la bază surse inedite și interviuri cu urmașii familiei lui Stalin.