Bucuresti

Care este istoria lumanarilor?

Care este istoria lumanarilor?

Detalii stire

Categorie
Stiri editorial
Modificat
acum 3 luni si 3 zile
Vizualizari
129

Voteaza & Distribuie

Prezentare stire

Lumanarile sunt folosite astazi cu 3 scopuri: estetic, religios si pentru relaxare. Nu a fost intotdeauna asa, insa. Daca astazi cumparam lumanari decor care sa imbunatateasca atmosfera din incaperile in care ne desfasuram activitatea, in trecut aceste accesorii erau indispensabile pentru obtinerea luminii pe timp de noapte. Atunci cand electricitatea nu exista nici macar sub forma de proiect, oamenii isi luminau incaperile cu lumanari iar industria productiei acestor accesorii era extrem de dezvoltata.

Care este istoria lumanarilor?


Primele obiecte similare lumanarilor de astazi au fost realizate din miez de stuf inmuiat in grasime animala, care era ars. Aceste instrumente au fost folosite de-a lungul mai multor secole de egiptenii antici si desi aveau acelasi principiu de functionare precum lumanarile de astazi, nu aveau fitil si erau destul de greu de folosit.

Primele lumanari asemanatoare cu cele pe care le folosim astazi au fost create de romani. Acestia scufundau papirusul laminat in seu topit sau in ceara de albine, rezultatul fiind niste obiecte care puteau arde o perioada mai lunga de timp si erau de foarte mare ajutor pentru luminarea caselor, pentru ceremoniile religioase sau pentru calatoriile pe timp de noapte.

Tot prin tehnica scufundarii in ceara sau in grasime au fost create si alte tipuri de lumanari, petste tot prin lume. In China, lumanarile erau turnate in tuburi de hartie de orez si erau realizate din ceara unei insecte indigene, in Japonia erau realizate din nuci iar in India din fructe de scortisoara.

Un pas important pentru industria lumanarilor a avut loc in Evul Mediu, atunci cand in Europa au fost introduse lumanarile din ceara de albine. Daca pana atunci europenii foloseau lumanari din grasime animala, cele din ceara de albine veneau cu imbunatatiri considerabile: un miros mult mai placut, lipsa flacarii negre si a fumului si o lumina mult mai placuta. Din pacate, aceste lumanari erau foarte scumpe si o buna perioada de vreme au fost folosite doar pentru ceremoniile religioase.

In secolul XIX tehnologia a avansat si mai mult. Chimistul francez Michel Eugene Chevreul a descoperit o modalitate prin care putea extrage acidul stearic din acizii grasi ai animalelor, ceea ce a dus la aparitia cerii de stearina. Chiar si astazi, lumanarile din stearina sunt foarte populare in Europa.

Acelasi secol a dus si la inventarea unei masinarii de productie industriala a lumanarilor, precum si la aparitia cerii din parafina (in 1850), prin prelucrarea petrolului. Parafina a fost o adevarata revolutie, deoarece avea o ardere curata si foarte economica, singurul sau dezavantaj fiind punctul de topire scazut.

Din pacate pentru lumanari si din fericire pentru intreaga omenire, in 1879 a fost introdus becul, ceea ce a dus la scaderea productiei de lumanari. Cu toate astea, ultima parte a secolului XX a readus lumanarile in atentia oamenilor, acestea devenind accesorii estetice foarte apreciate. Astazi, lumanarile parfumate si colorate sunt folosite pe post de decor peste tot prin lume, reusind sa ofere o imbunatatire estetica considerabila in inaperi si sa creeze o atmosfera placuta la evenimente.