Ana Maria Sandu și Dan Lungu, la Festivalul Internațional al Cărții de la Budapesta, ediția 2018

Ana Maria Sandu și Dan Lungu s-au numărat printre invitații ediției din acest an a Festivalului Internațional al Cărții de la Budapesta (19-22 aprilie 2018).

• Astfel, sîmbătă, 21 aprilie, Institutul Cultural Român Budapesta a organizat, în parteneriat cu Editura Vince, din Budapesta, la Standul României din cadrul Complexului Millenáris, lansarea romanului Omoară-mă! (Polirom, 2010), de Ana Maria Sandu, în traducerea Gabriellei Koszta, și un dialog între autoare și criticul literar Alexandru Goldiș. Translator: Lajos Nagy.
De asemenea, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale din România, în parteneriat cu Institutul Cultural Român de la Budapesta, a organizat la Standul României din cadrul Complexului Millenáris dezbaterea cu tema „Intimitate şi Spaţiu public în romanul românesc contemporan”, un dialog al autorilor Ana Maria Sandu și Dan Lungu cu criticul literar Alexandru Goldiş. Moderator: Alexandru Goldiş. Translator: Lajos Nagy
De asemenea, Ministerul Culturii și Identității Naționale din România, în parteneriat cu editura Noran Libro, din Budapesta, a organizat în Sala de Conferințe Votisky Zsuzsa (etaj 1) din cadrul Complexului Millenáris lansarea volumului „Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu”, de Dan Lungu. Cartea a fost prezentată de scriitorul Dragomán György, invitaţi speciali Gabriella Koszta şi Judit Cosma, iar din partea editurii a fost prezent József P. Körössy. Moderator: Alexandru Goldiş. Translator: Lajos Nagy

Omoară-mă!, de Ana Maria Sandu, a mai apărut în limba italiană, la Editura Aìsara, traducere semnată de Ileana M. Pop. Omoară-mă! este o poveste despre puterea perversă a naraţiunii şi despre modul în care ficţiunea poate deveni mai „reală” decît realitatea, alterînd-o pînă la epuizare.

Ana Maria Sandu a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti şi cursurile de masterat în literatură română contemporană ale aceleiaşi facultăţi. A debutat în 2003 cu volumul Din amintirile unui Chelbasan (Paralela 45), tradusă în limba franceză în 2010 cu titlul L’écorchure. Au urmat romanele Fata din casa vagon (Polirom, 2006), Omoară-mă! (Polirom, 2010), Aleargă (Polirom, 2013), Pereți subțiri (Polirom, 2017). A fost invitată la numeroase tîrguri internaţionale de carte şi a avut lecturi publice la Budapesta, Viena, Paris, Berlin, Leipzig, New York. A mai publicat texte în antologiile Cartea cu Bunici, Bookătăria de texte & imagini, Iubire13,Prima dată, Nouvelles de Roumanie, Rumänien heute. Este redactor la revista Dilema veche.

Romanul Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu (trei ediții la Polirom)a mai apărut în bulgară (Colibri Publishers) și a fost distins cu Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi, ediţia 2015. Un roman surprinzător, emoţionant şi plin de umor care explorează, prin ochii inocenţi ai Rădiţei şi cei ai mamei sale, un fenomen ce a marcat profund România postcomunistă: emigraţia temporară.

Dan Lungu (n. 1969) este unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori români, cărţi ale sale fiind publicate în limbile franceză, engleză, germană, italiană, spaniolă, poloneză, slovenă, maghiară, croată, bulgară, greacă, macedoneană şi turcă. La Editura Polirom a mai publicat volumele de proză scurtă Băieţi de gaşcă (ed. I, 2005; ed. a II-a, 2013) şi Proză cu amănuntul (ed. a II-a, 2008), precum şi romanele Raiul găinilor (ed. I, 2004; ed. a II-a, 2007; ed. a III-a, 2010; ed. a IV-a, 2012), Sînt o babă comunistă! (ed. I, 2007; ed. a II-a, 2011; ed. a III-a, 2013; ecranizat în 2013, în regia lui Stere Gulea; ed. a IV-a, 2017), Cum să uiţi o femeie (ed. I, 2009; ed. a II-a, 2010; ed. a III-a, 2011), În iad toate becurile sînt arse (ed. I, 2011; ed. a II-a, 2014) şi Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu (ed. I, 2014; ed. a II-a, 2016). Tot la Editura Polirom a coordonat volumele colective Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (2008, în colaborare), Str. Revoluţiei nr. 89 (2009, în colaborare), Cărţi, filme, muzici şi alte distracţii din comunism (2014, în colaborare) şi Cartea copilăriilor (2016, în colaborare).În 2011, statul francez i-a acordat titlul de „Chevalier de lʼ Ordre des Arts et des Lettres” pentru contribuţii la îmbogăţirea patrimoniului cultural francez.