București
Bucuresteni.ro

Am pus vată minerală și gips-carton. Îl aud pe vecin aproape la fel. Unde am greșit?

Advertorial

Detalii articol

CategorieArticole amenajare si decoratiuni
Webfonoshop.ro
Social
Adăugatacum 22 ore
Modificatacum 22 ore
Vizualizări1498

Votează & Distribuie

Am pus vată minerală și gips-carton. Îl aud pe vecin aproape la fel. Unde am greșit?

Prezentare articol

Este una dintre cele mai frecvente situații întâlnite atunci când proprietarii încearcă să rezolve problema zgomotului dintre două apartamente: construiesc un perete suplimentar din gips-carton, introduc vată minerală în structură și se așteaptă ca vocile, televizorul sau muzica vecinului să dispară. După terminarea lucrării apare însă uneori surpriza: zgomotul s-a redus prea puțin în raport cu investiția făcută. Peretele este mai gros, camera a pierdut câțiva centimetri, au fost cumpărate materiale considerate „fonoizolante”, dar vecinul continuă să se audă. Explicația este mai simplă decât pare. Izolația fonică a unui perete nu depinde de un singur material, ci de modul în care funcționează întregul sistem.

Specialiștii Fonoshop în izolare fonică și acustică întâlnesc frecvent această confuzie: vata minerală, gips-cartonul sau o membrană acustică pot avea fiecare un rol important, dar rezultatul final depinde de combinația dintre materiale, modul de montaj și felul în care zgomotul se transmite prin construcție.

Vata minerală ajută, dar nu poate face singură toată treaba

Vata minerală este folosită frecvent în sistemele de izolare fonică și există un motiv bun pentru acest lucru. Structura sa fibroasă permite absorbția unei părți din energia sonoră aflată în cavitatea unui perete, limitând anumite rezonanțe și contribuind la performanța ansamblului. Problema apare atunci când absorbția este confundată cu izolarea fonică propriu-zisă. Dacă într-o cameră se vorbește, funcționează televizorul sau se ascultă muzică, undele sonore pun în vibrație elementele construcției.

Peretele existent începe să vibreze, iar o parte din această energie poate ajunge la structura construită în fața lui și poate fi radiată din nou în încăperea alăturată. Prin urmare, faptul că am introdus un material absorbant în interiorul unei structuri nu garantează automat că am blocat transmiterea sunetului. O soluție corectă de izolație fonică pentru pereți trebuie gândită ca un sistem în care masa, absorbția, decuplarea, amortizarea și etanșarea lucrează împreună. Tocmai această abordare diferențiază o simplă placare cu gips-carton de un sistem proiectat pentru controlul zgomotului.

Una dintre cele mai importante probleme este legătura rigidă dintre elemente

Sunetul nu se transmite numai prin aer. Vibrațiile pot circula și prin pereți, planșee, profile metalice și alte elemente rigide ale construcției. Dacă realizăm o structură nouă în fața peretelui existent, dar aceasta este conectată rigid în numeroase puncte de suprafața care deja vibrează, putem crea chiar noi căi de transmitere a energiei sonore.

Din acest motiv, în sistemele performante de fonoizolare apare un principiu esențial: decuplarea. Scopul este limitarea transmiterii mecanice dintre elementele constructive. Nu înseamnă că structurile pot fi pur și simplu lăsate nefixate, ci că trebuie utilizate soluții și detalii constructive care reduc transferul vibrațiilor. Este unul dintre cazurile în care modul de montaj poate conta aproape la fel de mult ca materialele folosite.

Masa peretelui contează, dar nici aceasta nu este suficientă

O altă greșeală frecventă este realizarea unui perete foarte ușor și așteptarea unor performanțe ridicate împotriva zgomotului aerian. Pentru sunete precum vocile, televizorul sau muzica, masa straturilor constructive joacă un rol important. În general, un element mai greu opune o rezistență mai mare transmiterii energiei sonore decât unul foarte ușor.

Dar nici aici regula nu trebuie simplificată excesiv. Nu înseamnă că dacă montăm cât mai multe plăci vom obține automat cel mai bun rezultat. Un sistem greu, dar conectat rigid la elementele care vibrează, poate continua să transmită o parte semnificativă din zgomot. Din acest motiv, sistemele de izolare fonică combină de regulă mai multe principii. Masa controlează o parte din transmiterea sunetului, materialele absorbante lucrează în cavitate, iar decuplarea încearcă să limiteze transferul vibrațiilor între elementele constructive.

Prizele, rosturile și instalațiile pot compromite un perete bine construit

Un alt aspect ignorat frecvent este etanșarea. Sunetul găsește foarte ușor punctele vulnerabile ale unei construcții. O zonă neetanșată în jurul unei doze electrice, o perforație pentru instalații sau un rost executat incorect poate reduce performanța unui sistem care, în rest, este bine alcătuit.

De aceea, specialiștii în izolație fonică urmăresc inclusiv detaliile aparent minore: contactul sistemului cu pardoseala și tavanul, îmbinările laterale, dozele electrice, traseele instalațiilor, rosturile dintre plăci sau alte perforări. Acesta este și motivul pentru care două lucrări realizate cu materiale asemănătoare pot produce rezultate foarte diferite. Diferența poate să nu fie materialul, ci execuția.

Zgomotul poate ocoli peretele pe care tocmai l-ai izolat

Poate cea mai surprinzătoare situație apare atunci când peretele comun a fost tratat corect, dar zgomotul continuă să fie perceput în încăpere. Instinctiv, proprietarul concluzionează că sistemul de izolare fonică nu funcționează. În realitate, sunetul poate ajunge în cameră și prin alte elemente ale clădirii.

Planșeul, tavanul, pereții laterali, stâlpii, grinzile, instalațiile sau golurile tehnice pot deveni trasee alternative pentru propagarea zgomotului. Fenomenul este cunoscut în acustică drept transmitere laterală. Cu alte cuvinte, sunetul poate ocoli peretele tratat. De aceea, înainte de o intervenție importantă este util să fie analizată nu doar suprafața prin care pare să vină zgomotul, ci întreaga configurație constructivă din jurul acesteia.

Cum ar trebui gândită corect izolarea fonică a unui perete

Primul pas nu este alegerea materialului. Primul pas este identificarea zgomotului. Vocile, televizorul și muzica sunt predominant zgomote aeriene. Loviturile, vibrațiile, obiectele scăpate sau anumite zgomote provenite din instalații pot avea și o componentă structurală importantă. După identificarea sursei și a modului de transmitere se poate stabili configurația sistemului.

În funcție de situație, aceasta poate combina masă pentru reducerea transmiterii zgomotului aerian, materiale absorbante în cavitate, soluții pentru decuplarea elementelor, straturi pentru amortizarea vibrațiilor și detalii de etanșare pentru eliminarea punctelor slabe. Aceasta este abordarea pe care o utilizează și Fonoshop ca specialist în soluții de izolare fonică și acustică: problema este analizată mai întâi, iar sistemul este configurat ulterior în funcție de peretele existent, tipul de zgomot, spațiul disponibil și nivelul de intervenție posibil.

Dar vata minerală este sau nu bună pentru izolare fonică?

Da, poate avea un rol foarte important într-un sistem corect proiectat. Confuzia apare doar atunci când i se atribuie o funcție pe care nu trebuie să o îndeplinească singură. Vata minerală este un material absorbant eficient pentru cavitățile anumitor structuri, însă izolarea fonică finală rezultă din comportamentul întregului ansamblu.

Același lucru este valabil și pentru gips-carton, membrane acustice sau alte materiale dedicate. Fiecare componentă are o funcție, iar performanța reală apare atunci când aceste funcții se completează. Tocmai din acest motiv, simpla comparație între grosimea a două materiale sau între valori individuale din fișele tehnice poate fi înșelătoare atunci când încercăm să alegem o soluție pentru zgomotul de la vecini.

Sistemele DANOSA și abordarea pe mai multe straturi

În zona soluțiilor profesionale de fonoizolare există sisteme dezvoltate special pentru controlul transmiterii sunetului și vibrațiilor. Printre acestea se numără și soluțiile acustice DANOSA, disponibile în România prin Fonoshop.

Rolul unor astfel de produse nu este însă să înlocuiască toate celelalte straturi ale construcției, ci să fie integrate într-o configurație corectă. În funcție de sistem, pot fi combinate materiale cu rol de masă, amortizare, absorbție și decuplare, astfel încât diferitele mecanisme prin care se transmite sunetul să fie tratate simultan. De aceea, alegerea unei soluții DANOSA sau a oricărui alt sistem acustic trebuie făcută pornind de la situația reală a peretelui și de la tipul zgomotului care trebuie redus.

Produsul trebuie ales după problemă, nu problema adaptată produsului.

„Am pus vată și gips-carton și tot îl aud pe vecin.” Ce fac acum?

Faptul că zgomotul continuă să fie perceptibil nu înseamnă automat că întreaga lucrare trebuie demolată. Înainte de orice intervenție merită verificat dacă structura este conectată rigid, dacă există suficientă masă, dacă anumite rosturi sau perforări nu au fost etanșate și dacă sunetul nu ajunge în cameră prin căi laterale de transmitere.

În unele situații pot fi corectate anumite detalii. În altele poate fi necesară regândirea unei părți din sistem. Ceea ce ar trebui evitat este adăugarea succesivă de materiale fără identificarea cauzei. Această abordare poate însemna costuri suplimentare, pierderea inutilă a spațiului interior și rezultate care rămân sub așteptări.

Izolația fonică performantă este un sistem, nu un singur material

Când zgomotul vecinului devine deranjant, întrebarea firească este: „Ce material fonoizolant trebuie să cumpăr?”

O întrebare mai utilă ar fi însă: „Prin ce mecanism ajunge zgomotul în camera mea și ce sistem îl poate reduce?”

Vata minerală poate face parte din soluție. Gips-cartonul poate face parte din soluție. Membranele acustice și elementele pentru decuplarea sau amortizarea vibrațiilor pot avea, de asemenea, un rol important. Diferența este modul în care toate aceste elemente sunt combinate.

Fonoshop este specializat în izolare fonică și acustică și abordează problemele de zgomot prin configurarea unor sisteme adaptate pereților, tavanelor, pardoselilor și tipului de transmitere sonoră. Pentru că, în multe situații, diferența dintre un perete care „pare fonoizolat” și unul care oferă o îmbunătățire acustică reală nu stă într-un material miraculos, ci în înțelegerea corectă a problemei și în proiectarea întregului sistem.


Sursa foto: Shutterstock