Porumbul este o cultură foarte bine adaptată în România, fermierii obținând uneori producții record prin măsuri de agricultură de precizie și tratamente adecvate. Ca toate plantele, este sensibil la anumiți agenți patogeni care pot afecta dezvoltarea lor și pot duce la compromiterea recoltelor.
Umiditatea ridicată și căldura favorizează infestarea cu boli produse de ciuperci. Aplicarea de fungicide sub formă de tratament pentru semințe reduce semnificativ pericolul și contribuie la un start viguros al porumbului încă din momentul în care răsare.
Infecțiile fungice la porumb se dezvoltă în prezența sporilor ciupercilor dăunătoare și în anumite condiții de mediu. Boala se perpetuează an de an prin solul pe care rămân spori sau de pe resturile culturilor anterioare. Pentru că speciile de plante sunt atacate de boli diferite, pentru ruperea lanțului de infestare anuală, dar și din alte considerente legate de compoziția în nutrienți și fertilitate, se recomandă ca măsură de prevenție, rotația culturilor.
De asemenea, agenții patogeni care cauzează bolile se pot transmite și prin intermediul buruienilor care cresc odată cu porumbul, cum ar fi costreiul. Rizomii de costrei rămași peste iarnă în pământ duc la infectarea plantelor tinere de porumb cu mozaic european, produs de un virus.
Vântul poate aduce spori din lanurile vecine sau de la distanțe mai mari. În condiții de umiditate ridicată și prelungită, combinată cu temperaturi peste 20 de grade, se creează un mediu propice pentru infecțiile fungice.
Bolile porumbului atacă atât frunzele, cât și tulpinile sau știuleții, afectând direct sănătatea plantei și implicit randamentul culturilor. Pentru o protecție eficientă a plantelor, este important să cunoaștem principalele boli care pot apărea pe parcursul vegetației și simptomele specifice fiecăreia.
Rugina porumbului (Puccinia sorghi) se manifestă prin pete galbene și pustule ruginite pe frunze, care evoluează spre pete prăfoase și zone uscate. În caz de infestare severă, frunzele se sfâșie, iar planta își pierde capacitatea de fotosinteză, afectând dezvoltarea știuleților.
Pătarea cărbunoasă a frunzelor (Cochliobolus carbonum) afectează toate părțile plantei, de la rădăcini la boabe. Simptomele includ leziuni întunecate, sporii de culoare neagră și deteriorarea inflorescențelor. Se dezvoltă rapid în condiții de temperaturi de aproximativ 24°C.
Putregaiul uscat al tulpinilor și știuleților (Diplodia zeae) apare la plantele mature, tulpinile capătă nuanțe gălbui-verzui și se degradează. Țesuturile afectate dezvoltă picnidii negre, iar boabele devin uscate și sfărâmicioase, compromițând calitatea recoltei.
Pătarea cenușie a frunzelor (Exserohilum turcicum) preferă temperaturi de 20-30°C și umiditate ridicată. Se manifestă prin pete alungite, ce se unesc în striuri brune. Zonele afectate se acoperă de spori întunecați, iar frunzele se usucă și se rup, reducând semnificativ randamentul.
Putregaiul moale al tulpinii (Erwinia chrysanthemi p.v. zeae) debutează cu pete verzi-închise pe frunze și tulpini, care se extind rapid. Tulpina se înmoaie, frunzele se ofilesc, iar plantele afectate nu mai formează știuleți. Boala persistă prin resturile vegetale din sol.
Fuzarioza tulpinii (Fusarium spp.) determină veștejirea plantelor și apariția mucegaiului roz la baza tulpinii și pe rădăcini. Internodiile putrezesc, planta devine fragilă, iar știuleții sunt deformați, cu boabe de calitate scăzută și putere germinativă redusă.
Mozaicul european (Sorghum red stripe virus), transmis de buruieni precum costreiul, atacă plantele de la circa 60 cm înălțime. Frunzele prezintă pete verzi-deschise care se transformă în striuri, iar plantele infectate rămân pitice, sterile, cu frunze necrozate și zone roșiatice.
Pentru prevenția bolilor porumbului, este nevoie de măsuri combinate, de tratamente asupra solului, asupra semințelor, precum și de stropiri foliare. Se recomandă rotația culturilor, pentru eradicarea focarelor de infectare prin sol.
Pentru rezultate bune, se folosesc semințe din hibrizi cu o capacitate mare de germinare. Semințele se tratează cu fungicid. Fermierii pot efectua ei înșiși tratamentul semințelor, după recomandările producătorului și respectând dozajul indicat pe ambalaj.
Fertilizările pot avea un rol foarte important, întrucât compensează deficitul de nutrienți din sol și duc la dezvoltarea unui plante mai rezistente, capabile să depășească momente critice. De asemenea, aplicarea de fungicide la apariția primelor semne de infectare este esențială.
Îngrijirea corespunzătoare a culturilor de porumb, tratamentele corecte și practicarea rotației culturilor reduc semnificativ riscul de infestare și susțin obținerea unor recolte de calitate.
Umiditatea ridicată și căldura favorizează infestarea cu boli produse de ciuperci. Aplicarea de fungicide sub formă de tratament pentru semințe reduce semnificativ pericolul și contribuie la un start viguros al porumbului încă din momentul în care răsare.
Care sunt cauzele bolilor culturilor de porumb?
Infecțiile fungice la porumb se dezvoltă în prezența sporilor ciupercilor dăunătoare și în anumite condiții de mediu. Boala se perpetuează an de an prin solul pe care rămân spori sau de pe resturile culturilor anterioare. Pentru că speciile de plante sunt atacate de boli diferite, pentru ruperea lanțului de infestare anuală, dar și din alte considerente legate de compoziția în nutrienți și fertilitate, se recomandă ca măsură de prevenție, rotația culturilor.
De asemenea, agenții patogeni care cauzează bolile se pot transmite și prin intermediul buruienilor care cresc odată cu porumbul, cum ar fi costreiul. Rizomii de costrei rămași peste iarnă în pământ duc la infectarea plantelor tinere de porumb cu mozaic european, produs de un virus.
Vântul poate aduce spori din lanurile vecine sau de la distanțe mai mari. În condiții de umiditate ridicată și prelungită, combinată cu temperaturi peste 20 de grade, se creează un mediu propice pentru infecțiile fungice.
Cele mai frecvente boli ale porumbului
Bolile porumbului atacă atât frunzele, cât și tulpinile sau știuleții, afectând direct sănătatea plantei și implicit randamentul culturilor. Pentru o protecție eficientă a plantelor, este important să cunoaștem principalele boli care pot apărea pe parcursul vegetației și simptomele specifice fiecăreia.
Rugina porumbului (Puccinia sorghi) se manifestă prin pete galbene și pustule ruginite pe frunze, care evoluează spre pete prăfoase și zone uscate. În caz de infestare severă, frunzele se sfâșie, iar planta își pierde capacitatea de fotosinteză, afectând dezvoltarea știuleților.
Pătarea cărbunoasă a frunzelor (Cochliobolus carbonum) afectează toate părțile plantei, de la rădăcini la boabe. Simptomele includ leziuni întunecate, sporii de culoare neagră și deteriorarea inflorescențelor. Se dezvoltă rapid în condiții de temperaturi de aproximativ 24°C.
Putregaiul uscat al tulpinilor și știuleților (Diplodia zeae) apare la plantele mature, tulpinile capătă nuanțe gălbui-verzui și se degradează. Țesuturile afectate dezvoltă picnidii negre, iar boabele devin uscate și sfărâmicioase, compromițând calitatea recoltei.
Pătarea cenușie a frunzelor (Exserohilum turcicum) preferă temperaturi de 20-30°C și umiditate ridicată. Se manifestă prin pete alungite, ce se unesc în striuri brune. Zonele afectate se acoperă de spori întunecați, iar frunzele se usucă și se rup, reducând semnificativ randamentul.
Putregaiul moale al tulpinii (Erwinia chrysanthemi p.v. zeae) debutează cu pete verzi-închise pe frunze și tulpini, care se extind rapid. Tulpina se înmoaie, frunzele se ofilesc, iar plantele afectate nu mai formează știuleți. Boala persistă prin resturile vegetale din sol.
Fuzarioza tulpinii (Fusarium spp.) determină veștejirea plantelor și apariția mucegaiului roz la baza tulpinii și pe rădăcini. Internodiile putrezesc, planta devine fragilă, iar știuleții sunt deformați, cu boabe de calitate scăzută și putere germinativă redusă.
Mozaicul european (Sorghum red stripe virus), transmis de buruieni precum costreiul, atacă plantele de la circa 60 cm înălțime. Frunzele prezintă pete verzi-deschise care se transformă în striuri, iar plantele infectate rămân pitice, sterile, cu frunze necrozate și zone roșiatice.
Măsuri de protecție a culturilor de porumb
Pentru prevenția bolilor porumbului, este nevoie de măsuri combinate, de tratamente asupra solului, asupra semințelor, precum și de stropiri foliare. Se recomandă rotația culturilor, pentru eradicarea focarelor de infectare prin sol.
Pentru rezultate bune, se folosesc semințe din hibrizi cu o capacitate mare de germinare. Semințele se tratează cu fungicid. Fermierii pot efectua ei înșiși tratamentul semințelor, după recomandările producătorului și respectând dozajul indicat pe ambalaj.
Fertilizările pot avea un rol foarte important, întrucât compensează deficitul de nutrienți din sol și duc la dezvoltarea unui plante mai rezistente, capabile să depășească momente critice. De asemenea, aplicarea de fungicide la apariția primelor semne de infectare este esențială.
Îngrijirea corespunzătoare a culturilor de porumb, tratamentele corecte și practicarea rotației culturilor reduc semnificativ riscul de infestare și susțin obținerea unor recolte de calitate.
