Cazinoul din Constanța va fi redeschis pentru public în această vară, cel mai probabil pe 15 iunie, de Ziua Marinei. Clădirii emblematice de pe faleza Mării Negre i se va spune și în continuare cazino numai din obișnuință, întrucât în interiorul său nu vor mai fi organizate de noroc.
Noul rol va fi de centru cultural. Așadar, vizitatorii se vor putea distra la jocuri de cărți sau la ruletă numai pe telefon, pe Player Casino sau pe un alt site de profil. În fapt, destinația edificiului va fi cea inițială.
Construcția clădirii care avea să fie transformată ulterior în cazino a început în 1904, sub îndrumarea arhitectului Petre Antonescu, dar pe parcurs proiectantul a fost schimbat. După numai un an s-a apelat la arhitectul francez Daniel Renard, care a avut o viziune în ton cu „epoca modernă”, alegând stilul Art Nouveau.
Clădirea a fost inaugurată în 1910, dar până în 1912 s-a mai lucrat la retușuri.
La puțin timp de la deschidere, clădirea de la malul Marii Negre a devenit una dintre cele mai cunoscute din Europa, datorită interiorului luxos și arhitecturii exterioare rafinate. În interior erau organizate seri dansante și concerte, care aduna lume bună din țară și din străinătate. Ulterior, clădirea a devenit un cazino faimos, iar istoria este reversibilă, pentru că din cazino se transformă din nou în centru cultural.
„Vom avea numai activități culturale. În momentul de față, cazinoul este destinat în integralitatea lui pentru obiective culturale. Se vor organiza piese de teatru, vor fi două muzee, o cafeterie. Licităm pentru dotarea internă a Cazinoului, pentru că noi vrem să îi dăm drumul să fie funcțional. Trebuie să dotăm sala de teatru, avem cele două muzee, cu tehnologie imersivă. Acolo mai băgăm vreo 2 milioane de euro, noi”, a anunțat Vergil Chițac, primarul Constanței, care a menționat că unele spații vor putea fi închiriate de persoane fizice și juridice, pentru a se obține măcar fondurile necesare întreținerii.
Turiștii vor avea posibilitatea să viziteze spații expoziționale, dintre care unul va fi dedicat istoriei Cazinoului. Trecutul clădirii a fost studiat de numeroși istorici în decursul deceniilor, însă detalii importante au ieșit la iveală chiar în timpul lucrărilor de restaurare începute în anul 2020, după trei licitații eșuate.
Odată cu decopertarea celei de-a doua ferestre-scoică, în tencuiala căzută au fost găsite fragmente de sac cu o listă ce conținea numele câtorva deținuți politici care au lucrat la reparații. Bucata de material a fost analizată cu atenție, astfel că s-a observat un text scris pe ea: „Acest Cazinou este lucrat de către deținuți politici din anul 1951 luna 31 Decembrie. Condusă de Arhitectul Jojea Constantin. Echipa de stucatori condusă de Rusu A Ioan, Botoș Dumitru jud Arad, Jercău Constantin, Ciscău Gheorghe, Coraș Ionel, Sava Nicolae, Pop St. Ioan, Vlădescu Ilie, Hosu Petre, Hosu Ghegor, Voicilă Nicolae, Anastasiu Ștefan, Gorbovan Gh., Bamer Fidel și Morton Iuliu“.
Aceste nume deținuți politici din 1951 sunt scrise și îngroșate cu cretă și pe vopseaua de pe trei grinzi. Tot pe grinzi au fost descoperite și numele unor deținuți care au lucrat la restaurarea din 1986. Clădirea a necesitat mai multe reparații de-a lungul timpului. În 1916, la bombardament, a fost dărâmat acoperișul. În al doilea Război Mondial, în 1941, a fost bombardată scara de onoare. Cei au studiat istoria cazinoului știau că la refacerea clădirii au muncit 100 de deținuți politici din diferite închisori din țară, însă nu cunoșteau niciun nume.
Cu siguranță, redeschiderea cazinoului din Constanța va marca renașterea unui monument istoric și transformarea sa într-un centru prestigios de cultură și socializare.
Noul rol va fi de centru cultural. Așadar, vizitatorii se vor putea distra la jocuri de cărți sau la ruletă numai pe telefon, pe Player Casino sau pe un alt site de profil. În fapt, destinația edificiului va fi cea inițială.
Construcția clădirii care avea să fie transformată ulterior în cazino a început în 1904, sub îndrumarea arhitectului Petre Antonescu, dar pe parcurs proiectantul a fost schimbat. După numai un an s-a apelat la arhitectul francez Daniel Renard, care a avut o viziune în ton cu „epoca modernă”, alegând stilul Art Nouveau.
Clădirea a fost inaugurată în 1910, dar până în 1912 s-a mai lucrat la retușuri.
La puțin timp de la deschidere, clădirea de la malul Marii Negre a devenit una dintre cele mai cunoscute din Europa, datorită interiorului luxos și arhitecturii exterioare rafinate. În interior erau organizate seri dansante și concerte, care aduna lume bună din țară și din străinătate. Ulterior, clădirea a devenit un cazino faimos, iar istoria este reversibilă, pentru că din cazino se transformă din nou în centru cultural.
Sală de teatru, muzee, spații dedicate istoriei
„Vom avea numai activități culturale. În momentul de față, cazinoul este destinat în integralitatea lui pentru obiective culturale. Se vor organiza piese de teatru, vor fi două muzee, o cafeterie. Licităm pentru dotarea internă a Cazinoului, pentru că noi vrem să îi dăm drumul să fie funcțional. Trebuie să dotăm sala de teatru, avem cele două muzee, cu tehnologie imersivă. Acolo mai băgăm vreo 2 milioane de euro, noi”, a anunțat Vergil Chițac, primarul Constanței, care a menționat că unele spații vor putea fi închiriate de persoane fizice și juridice, pentru a se obține măcar fondurile necesare întreținerii.
Turiștii vor avea posibilitatea să viziteze spații expoziționale, dintre care unul va fi dedicat istoriei Cazinoului. Trecutul clădirii a fost studiat de numeroși istorici în decursul deceniilor, însă detalii importante au ieșit la iveală chiar în timpul lucrărilor de restaurare începute în anul 2020, după trei licitații eșuate.
Odată cu decopertarea celei de-a doua ferestre-scoică, în tencuiala căzută au fost găsite fragmente de sac cu o listă ce conținea numele câtorva deținuți politici care au lucrat la reparații. Bucata de material a fost analizată cu atenție, astfel că s-a observat un text scris pe ea: „Acest Cazinou este lucrat de către deținuți politici din anul 1951 luna 31 Decembrie. Condusă de Arhitectul Jojea Constantin. Echipa de stucatori condusă de Rusu A Ioan, Botoș Dumitru jud Arad, Jercău Constantin, Ciscău Gheorghe, Coraș Ionel, Sava Nicolae, Pop St. Ioan, Vlădescu Ilie, Hosu Petre, Hosu Ghegor, Voicilă Nicolae, Anastasiu Ștefan, Gorbovan Gh., Bamer Fidel și Morton Iuliu“.
Aceste nume deținuți politici din 1951 sunt scrise și îngroșate cu cretă și pe vopseaua de pe trei grinzi. Tot pe grinzi au fost descoperite și numele unor deținuți care au lucrat la restaurarea din 1986. Clădirea a necesitat mai multe reparații de-a lungul timpului. În 1916, la bombardament, a fost dărâmat acoperișul. În al doilea Război Mondial, în 1941, a fost bombardată scara de onoare. Cei au studiat istoria cazinoului știau că la refacerea clădirii au muncit 100 de deținuți politici din diferite închisori din țară, însă nu cunoșteau niciun nume.
Cu siguranță, redeschiderea cazinoului din Constanța va marca renașterea unui monument istoric și transformarea sa într-un centru prestigios de cultură și socializare.
