Fata din Curcubeu
Fata din Curcubeu este o pledoarie pentru pastrarea convingerii ca totul pe lume are un sens, chiar daca acesta se prezinta indescifrabil. Nu contează mizeria, decăderea, atâta timp cât sufletul ramâne curat, translucid, asemenea unei lacrimi de gheață. Se vinde ieftin, își duce clienții la cinema și acolo le oferă serviciile sale, în timpul filmului. Nu are o casă, nu își permite nici să închirieze o cameră la hotel.
Fata asta, deși a văzut foarte multe filme, nu este un critic de teatru obișnuit, locul ei de muncă este locul 13 din cinematograful Curcubeu, acolo își primește clienții, acolo își construiește visele, acolo vede multe filme. Și, pe parcursul piesei, atunci când cuvintele nu mai sunt de ajuns, ea cântă; afli întâmplările cu clienții, afli despre primul ei iubit, povestea pisicii – singura prietenă în singuratatea care o înconjoară, visul ei de a vinde înghețată copiilor sau visul de a fi salvată de însuși Richard Gere, din viața mizeră pe care o duce. E un spectacol-viață care te mângâie tandru și te zdruncină din rădăcini, cu decor minimalist și doar câteva obiecte de recuzită, bazat pe un text foarte bun care nu te lasă să minți și pe emoție pură, emoție comparabilă poate cu cea a unui acrobat care sare fără plasă. Plasa, în cazul acestui spectacol, e chiar publicul.
