Accidentele de circulație reprezintă una dintre principalele cauze ale dosarelor penale aflate pe rolul parchetelor și instanțelor din România. În funcție de consecințele produse, putem distinge mai multe tipuri de răspundere, respectiv contravențională, penală și civilă, iar consultarea unui avocat accidente rutiere poate fi esențială pentru protejarea drepturilor persoanelor implicate și pentru gestionarea corespunzătoare a procedurilor judiciare.
Legislația aplicabilă în această materie este formată în principal din dispozițiile Codului penal, Codului de procedură penală, O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA).
Când poate constitui un accident rutier o infracțiune?
Vom menționa cu titlu preliminar că nu orice accident de circulație reprezintă o infracțiune. Dacă în urma evenimentului rutier rezultă exclusiv pagube materiale, de regulă sunt incidente dispozițiile contravenționale prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002, iar pentru acoperirea pagubelor se vor aplica dispozițiile din Codul Civil și Legea 132/2017. În schimb, atunci când accidentul produce vătămări corporale, decesul unei persoane sau este asociat cu alte conduite ilicite prevăzute de legea penală, poate interveni răspunderea penală a conducătorului auto.
Cele mai întâlnite infracțiuni asociate accidentelor rutiere sunt:
·uciderea din culpă;
·vătămarea corporală din culpă;
·părăsirea locului accidentului;
·conducerea sub influența alcoolului sau a altor substanțe psihoactive;
·refuzul sau sustragerea de la prelevarea mostrelor biologice;
·conducerea fără permis de conducere.
Uciderea din culpă – art. 192 Cod penal
Potrivit art. 192 din Codul penal, constituie infracțiunea de ucidere din culpă fapta care are ca rezultat decesul unei persoane, atunci când moartea este produsă fără intenție, ca urmare a nerespectării unor dispoziții legale sau a unor reguli de prudență.
În materia accidentelor rutiere, această infracțiune presupune încălcarea regulilor privind circulația pe drumurile publice (spre exemplu O.U.G. nr. 195/2002). Pentru existența infracțiunii este necesară dovedirea legăturii de cauzalitate dintre încălcarea regulilor de circulație și decesul victimei.
Vătămarea corporală din culpă - art. 196 Cod penal
Infracțiunea de vătămare corporală din culpă este reglementată de art. 196 Cod Penal și constă în săvârșirea, din culpă, a unei acțiuni sau inacțiuni prin care se produce o vătămare a integrității corporale sau a sănătății unei persoane. Legea prevede mai multe forme de comitere a infracțiunii de vătămare corporală din culpă în cazul accidentelor de circulație, în funcție de următoarele:
• dacă fapta produce leziuni ce necesită îngrijiri medicale;
• dacă aceasta este comisă sub influența alcoolului sau în cadrul unei activități ilegale;
• dacă sunt afectate mai multe persoane, situație în care pedeapsa se agravează.
În astfel de dosare, raportul de expertiză medico-legală reprezintă una dintre cele mai importante probe pentru stabilirea gravității leziunilor.
Părăsirea locului accidentului - art. 338 Cod penal
Potrivit art. 338 din Codul penal, constituie infracțiune părăsirea locului accidentului fără încuviințarea poliției sau a procurorului de către conducătorul vehiculului implicat într-un accident de circulație soldat cu uciderea sau vătămarea unei persoane.
Textul art.338 alin.1 şi alin.3 lit.b) şi d) din Codul penal este menit a asigura aplicarea dispoziţiilor art. 77 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.195/2002, care reglementează comportamentul obligatoriu al conducătorului de vehicul implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei persoane.
Conform art. 77 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, conducătorul unui vehicul implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei persoane este obligat să ia măsuri de anunţare imediată a poliţiei, să nu modifice sau să şteargă urmele accidentului şi să nu părăsească locul faptei.
În doctrină s-a exprimat opinia că prin textul de lege incriminator “ceea ce s-a dorit în principal a fost reprimarea unui comportament susceptibil să afecteze înfăptuirea justiţiei, prin îngreunarea aflării adevărului, iar în subsidiar - diminuarea consecinţelor accidentului de circulaţie, prin intervenţia activă a participantului la respectivul accident de circulaţie” (Sursă: Sergiu Bogdan, Doris Alina Şerban, George Zlati, Noul Cod penal, Partea specială. Analize, explicaţii, comentarii. Perspectiva clujeană, Editura Universul juridic, Bucureşti, 2014, pag.612).
De menționat că NU constituie infracţiune părăsirea locului accidentului atunci când:
a) în urma accidentului s-au produs doar pagube materiale;
b) conducătorul vehiculului, în lipsa altor mijloace de transport, transportă el însuşi persoanele rănite la cea mai apropiată unitate sanitară în măsură să acorde asistenţă medicală necesară şi la care a declarat datele personale de identitate şi numărul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru special, dacă se înapoiază imediat la locul accidentului;
c) conducătorul autovehiculului cu regim de circulaţie prioritară anunţă de îndată poliţia, iar după terminarea misiunii se prezintă la sediul unităţii de poliţie pe a cărei rază de competenţă s-a produs accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare;
d) victima părăseşte locul faptei, iar conducătorul de vehicul anunţă imediat evenimentul la cea mai apropiată unitate de poliţie.
Conducerea sub influența alcoolului sau a altor substanțe - art. 336 Cod penal
Una dintre cele mai severe infracțiuni rutiere este cea prevăzută de art. 336 alin. (1) Cod penal. Conform textului legal, constituie infracțiune conducerea pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.
Este important de înțeles diferența dintre răspunderea contravențională și cea penală:
·până la limita prevăzută de lege, fapta poate atrage sancțiuni contravenționale;
·peste 0,80 g/l alcool pur în sânge intervine răspunderea penală.
În cazul producerii unui accident rutier, existența alcoolului în organism constituie un element agravant deosebit de important. Instanțele apreciază că o astfel de conduită demonstrează un grad ridicat de pericol social și o încălcare gravă a obligațiilor impuse participanților la trafic.
De asemenea, trebuie menționat faptul că legislația penală și practica judiciară au devenit considerabil mai restrictive în ultimii ani. Prin adoptarea Legii nr. 213/2023 (denumită și Legea Anastasia), s-a dispus ca în cazul infracțiunilor de ucidere din culpă, prevăzute de art. 192 alin. (2) și (3) Cod Penal, să nu existe posibilitatea dispunerii suspendării pedepsei cu închisoarea dacă infracțiunile au fost comise în contextul săvârșirii infracțiunii de conducere fără permis de conducere (art. 335 Cod Penal) sau a infracțiunii de conducere sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive (art. 336 Cod Penal).
Refuzul sau sustragerea de la prelevarea mostrelor biologice - art. 337 Cod penal
În practică, după producerea unui accident, conducătorii auto sunt obligați să se supună testărilor și procedurilor prevăzute de lege pentru stabilirea alcoolemiei sau a prezenței substanțelor psihoactive.
Art. 337 Cod penal sancționează refuzul ori sustragerea de la prelevarea mostrelor biologice, iar această infracțiune este distinctă de conducerea sub influența alcoolului sau a altor substanțe.
Dreptul victimei de a solicita despăgubiri de la asigurătorul RCA
Pe lângă răspunderea penală, accidentele rutiere pot atrage și obligația reparării prejudiciului. Conform Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, persoanele prejudiciate prin accidente produse de vehicule asigurate RCA au dreptul de a solicita despăgubiri direct de la asigurătorul persoanei vinovate.
Potrivit articolelor 1387, 1388 și 1390 Codul civil, despăgubirile pot acoperi:
·cheltuieli medicale;
·costuri de recuperare;
·pierderea veniturilor;
·daune materiale;
·daune morale;
·cheltuieli de înmormântare în cazul decesului victimei.
În conformitate cu dispozițiile art. 20 Codului de procedură penală, persoana vătămată se poate constitui parte civilă în procesul penal. De asemenea, persoana vătămată poate solicita introducerea în cauză a asigurătorului RCA în vederea obligării acestuia la plata prejudiciului, având calitatea de parte responsabilă civilmente (art. 21 Cod procedură penală).
Legislația română reglementează în mod detaliat consecințele penale și civile ale accidentelor rutiere. Infracțiuni precum uciderea din culpă (art. 192 Cod penal), vătămarea corporală din culpă (art. 196 Cod penal), părăsirea locului accidentului (art. 338 Cod penal), conducerea sub influența alcoolului (art. 336 Cod penal) sau refuzul prelevării mostrelor biologice (art. 337 Cod penal) pot atrage sancțiuni severe, inclusiv pedepse privative de libertate.
În același timp, victimele beneficiază de protecția oferită de legislația RCA și au dreptul să obțină despăgubiri pentru toate prejudiciile suferite, atât materiale, cât și morale. Având în vedere complexitatea acestor proceduri și impactul semnificativ asupra persoanelor implicate, colaborarea cu un avocat accidente rutiere poate reprezenta un avantaj important atât pentru victime, cât și pentru persoanele cercetate penal în legătură cu producerea unui accident de circulație.
Date de contact:
Cabinet de Avocat Denisa Sfetcu
Site: denisasfetcu.ro
Telefon: 0736.334.910
Sursa imagine: vecteezy
