Lansare de carte-album la Bucureşti: Ascuns în transparenţă, de Paul Vereş şi Robert Şerban

Vineri, 2 martie, de la ora 17:00, la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti va avea loc lansarea cărții-album Ascuns în transparență, publicată în ediţie cartonată la Editura Polirom, care conține digital art de Pavel Vereș și poezie de Robert Șerban. Evenimentul va fi urmat de o discuţie despre relaţia dintre text şi imagine în literatura contemporană. Intrarea este liberă.

Eveniment organizat în cadrul Bienalei de Carte Bibliofilă şi de Carte-Obiect a Muzeului Naţional al Literaturii Române, ediţia I, Bucureşti, 15 ianuarie-31 martie 2018.

Invitaţi: Pavel Şuşară şi Florin Toma.

„Digital art și poezie: nimic mai firesc, s-ar spune, în acest univers al sincretismelor, al dedublărilor comunicative, al multiplicărilor, al domniei lui pluri. Și totuși, puse laolaltă (nu în paralel, nu în confruntare, nu în contrast sau oglindire, ci contopite), cele două sfere au o concreteţe și o stranietate pline de fervoare. Pe de o parte, lucrările lui Pavel Vereș: efigii ale transparenței, ale semitonului, ale sugestiei, umbrei, fragilității. Într-un crescendo, imaginile devin din ce în ce mai consistente, mai conturate, mai agresive – mai narative chiar. Ele își au propria poveste și propriile instrumente narative. Pe de altă parte, poemele lui Robert Șerban: înșelător confesive, fals retractile și provocator asertive... Dac-ar fi să numesc metafora unificatoare a acestei cărți sărbătorești, cred că aș vorbi despre o ispită a palimpsestului deturnat. Adică a artei deschiderilor spre încăperi vide, a sugestiilor rapid reprimate, a semnificațiilor metamorfozate în opusul lor, a răsturnărilor vijelioase de sensuri (dar și de tehnici compoziționale). El îmi pare a fi elementul turbo-dinamic – contorsionat, exploziv și îngăduitor – al unei fericite întîlniri a artelor.” (Mircea Mihăieş)

Pavel Vereș (n. 1954) este artist vizual, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Absolvent al Facultăţii de Arte şi Design din Timișoara, oraș în care s-a născut și în care trăiește. A participat la peste 30 de expoziții colective și de grup din țară și din străinătate și a organizat opt expoziții personale de pictură, grafică și artă digitală. A obținut premiul al treilea la prima bienală internațională de grafică din Ungaria, Györ, 1991, și premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România la Graphic design, 2004. Are numeroase lucrări în muzee, colecții de stat și particulare din: România, Italia, Japonia, Danemarca, Norvegia, Brazilia, Germania, Spania, SUA, Ungaria și Olanda.

Robert Şerban este scriitor şi jurnalist. Realizator şi moderator al emisiunii de televiziune „Piper pe limbă” (TVR Timişoara), redactor al revistei Orizont, editorialist al publicaţiei Banatul Azi. A publicat mai multe cărţi: Fireşte că exagerez (poezie, 1994, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România), Odyssex (poezie, 1996), Piper pe limbă (interviuri, 1999, Premiul Filialei Timişoara a USR), Pe urmele marelui fluviu (coautor, poezie, 2002), Timişoara în trei prieteni (coautor, poezie, 2003), A cincea roată (interviuri, 2004, Premiul Filialei Timişoara a USR), Barzaconii (proză, 2005), Cinema la mine-acasă (poezie, 2006, Premiul revistei Observator cultural şi Premiul Filialei Timişoara a USR), Athénée Palace Hotel (coautor, teatru, 2007), Ochiul cu streaşină (publicistică, 2007), O căruţă încărcată cu nimic (coautor, poezie, 2008), Moartea parafină (poezie, 2010, Premiul revistei Luceafărul de dimineaţă şi Premiul Filialei Timişoara a USR), Naraţiunea de a fi. Robert Şerban în dialog cu Şerban Foarţă (2013), Gura păcătosului. Dialog cu Valeriu Armeanu (2014), Timişoara. [20]Artişti ai Generaţiei’80 (critică de artă, 2015), Livius Ciocârlie. Mai degrabă îmi vine să rîd. Dialoguri de Robert Şerban (2015), Puţin sub linie (poezie, 2015, Premiul Radio România Cultural), Vorbesc în gînd, cu voce tare. Dialoguri cu un cristian (2016). Poemele i-au fost traduse în germană, sîrbă, polonă, cehă, engleză, spaniolă, franceză, italiană, olandeză, idiş, maghiară, norvegiană, suedeză, arabă, ucraineană, macedoneană şi au apărut în antologii şi publicaţii din România şi din străinătate.