Pinochio
Spectacolul pendulează între un registru narativ, fluid și realist, cu actori care redau cu sinceritate emoțiile și transformările personajelor, și un altul distanțat, brechtian, în care firul poveștii este întrerupt prin momente de reflecție, comentariu ludic, adresare directă către public sau intervenții muzicale și coregrafice. Rolul acestora din urmă este de a provoca publicul să vadă dincolo de basm, spre o realitate în care a deveni „un om adevărat” presupune, deseori, a face alegeri dificile.
