Bucuresti
6°C
  • ceață
    ceață

    Bucuresti

    Temperatura 6°C
    Presiune 1.008 hpa
    Umiditate 91 %
    Viteza vant 3.13 m/s
    Directie vant Sud-Vest (241°)
    Actualizat 08:00
Creaza cont
Punem Bucurestiul sub lupa
  2. Sanatate / frumusete
  3. Stil de viata
  4. Sanatatea din alimente integrale si functionale

Anunt Diamant Euroinstal

Euroinstal Bucuresti - este un jucător important în domeniul instalațiilor termice, sanitare și de ventilație, cu o experiență de peste 24 ani în domeniu.
https://euro-instal.ro

Sanatatea din alimente integrale si functionale

Sanatatea din alimente integrale si functionale
Modifica Informatie

Detalii

Categorie
Stil de viata
Modificat
acum 1 an si 3 luni
Vizualizari
732

Voteaza & Distribuie

Prezentare

Atenție la momentele în care pierzi energie - cere ajutorul și oprește-te din presupuneri, scenarii inutile... Cel mai mare consumator de energie este propriul dialog interior! Scapă de autosabotaj!
Mai apoi…

Hrana este sursa de combustibil pentru buna funcționare a întregului. De unde vine energia? Din hrana crudă, cât mai simplu gătită, din alimente integrale și FUNCȚIONALE.

ENERGIE din mâncare

1.ALIMENTE INTEGRALE

Alimentele integrale sunt cele neprocesate și nerafinate sau, altfel spus, alimente naturale și minim procesate. Decojirea, felierea, gătirea, fac parte din procesele de prelucrare, care însă nu afectează în totalitate substanțele nutritive ale alimentelor. Pericolul cel mare vine de la alimentele procesate, chimizate, organoleptizate - alimentele produse industrial, în special!

Alimentele integrale de origine vegetală includ:

  • fructele proaspete, fructele uscate și deshidratate,
  • legumele,
  • leguminoasele,
  • rădăcinoasele,
  • cerealele integrale,
  • nuci,
  • semințe (semințe de in, cânepă, susan, chia, dovleac, floarea-soarelui).

Alimentele integrale de origine animală sunt considerate a fi:

  • ouăle,
  • carnea de pește,
  • carnea proaspătă de la animale crescute natural și nu industrial,
  • laptele și unele produse lactate,
  • fructele de mare.

O primă calitate a acestor alimente integrale ar fi aceea că sunt naturale și se consumă în stare cât mai apropiată de cea naturală adică, împreună cu cea mai mare parte a vitaminelor și mineralelor.

Cum recunoaștem și cum alegem alimentele integrale?
Alimentele integrale sunt așa cum le-a lăsat natura, fără sare, grăsimi sau zahăr adăugat, fără a fi prăjite sau într-un alt mod procesate. De exemplu:

  • mai bine alegem un cartof din supermarket, decât o pungă cu chips-uri;
  • mai bine o bucată de ton proaspăt (mai ales dacă ești lângă mare!), decât o conservă cu ton în suc propriu sau ulei;
  • mai bine roșii sau roșii uscate, decât pastă de tomate;
  • mai bine alune neprăjite, decât cele prăjite sau coapte în sare;
  • mai bine multe fructe proaspete decât compot sau dulceață.

De unde ne procurăm alimentele integrale?
Este indicat să ne bucurăm de alimentele integrale din grădina proprie! Este aproape o utopie asta, din păcate, știu… Așa că, pe cât posibil, a cumpăra din piețele producătorilor locali, pentru a evita pericolele ce se ascund în fructele și legumele din supermarket, este de dorit. Aceasta este și alegerea mea în dieta zilnică, vegetale de la producătorii locali.

2. ALIMENTE FUNCȚIONALE

Sunt considerate funcţionale alimentele care pot fi consumate în cadrul dietei normale şi care conţin compuşi biologic activi, cu potenţial de ameliorare a sănătăţii sau de reducere a riscului de boală. Deși nu există o modalitate standard pentru a defini alimentele funcționale sau o definiție oficială adresată lor, majoritatea consideră că acestea sunt alimente care oferă beneficii pentru sănătate, dincolo de „nutrienții lor de bază”, adică micronutrienți și macronutrienți, precum vitamine, minerale, carbohidrați, grăsimi și aminoacizi esențiali.

Filozofia “alimentul ca medicament” nu este una nouă. A fost adoptată de Părintele medicinei, Hipocrate, în urmă cu 2500 de ani. Modelul alimentar asociat cu degradarea stării de sănătate este unul bogat în grăsimi saturate, colesterol, sodiu și zaharuri rafinate și relativ sărace în grăsimi nesaturate, cereale integrale, leguminoase, fructe și legume.

Conceptul de alimente funcționale a fost dezvoltat pentru prima dată în Japonia, prin anii ’80 când, din cauza creșterii semnificative a costurilor de îngrijire a sănătații, se încearcă găsirea unei soluții pe termen lung, prin aprobarea și promovarea unor produse alimentare cu beneficii pentru sănătate, bine documentate și susținute de dovezi științifice solide, în speranța de a îmbunătăți starea de sănătate a populației. S-a început identificarea componentelor biologic active de origine vegetală (fitochimicale) sau animală (zoochimicale), care au potențialul de a reduce riscul de apariție a unei varietăți de boli cronice (ateroscleroză, hipertensiunea arterială, infarctul de miocard, diabetul, boli neoplazice etc.).

Denumirea de alimente funcționale și atribuirea unor beneficii pentru sănătatea de orice tip, se bazează pe criterii științifice precise și studii riguroase realizate în timp.

Care sunt acele alimente funcționale, de care ar putea beneficia aproape toată lumea?

Pe scurt, iată-le chiar aici:

  1. Alimente bogate în antioxidanți - acestea includ o mare varietate de fructe și legume viu colorate, în special frunze verzi, fructe de tot felul (cum ar fi goji, acai, zmeură, merișoare, afine - fructe de pădure), portocale, lămâi, ardei gras, legume crucifere - broccoli sau varza, kale, germeni, cartofi dulci, morcovi, apoi, sfeclă roșie. Acestea sunt cele mai bune surse de antioxidanți (adesea, care oferă acestor alimente culoarea specifică), toate susținând sănătatea celulară și combat stresul oxidativ.
  2. Alimente verzi - algele și legumele de mare, cum ar fi spirulina, chlorella, iarba de grâu, iarba de orz; toate acestea sunt pline de fitonutrienți, vitamine și minerale, dintre care unele pot fi greu de obținut din alte alimente vegetale.
  3. Alimente bogate în fibre - fibrele sunt importante pentru sănătatea digestivă, a intestinelor, sănătatea inimii și reglarea apetitului. Se găsesc în legume, fructe proaspete, nucă de cocos, avocado, leguminoase, cereale integrale, nuci și semințe.
  4. Alimente probiotice - acestea includ alimentele fermentate / cultivate, cum ar fi iaurtul, kefirul și legumele cultivate, cum ar fi varza și kimchiul. Tot aici este și varza murată considerată un aliment medicament. Probioticele au numeroase roluri, inclusiv protejarea mucoasei tractului gastro-intestinal, ajutând la absorbția nutrienților, prevenirea problemelor digestive comune și combaterea infecțiilor.
  5. Alimente prebiotice - prebioticele sunt carbohidrați / fibre care rezistă la digestie și ajută la „hrănirea” probioticelor din intestin. Exemple de alimente care funcționează ca prebiotice includ prazul, ceapa, usturoiul, bananele, cartofii, sparanghelul, anghinare, fasolea, fulgii de ovăz și multe alte alimente vegetale. Consumul de alimente vegetale crude este unul dintre cele mai bune moduri de a obține mai multe prebiotice, precum și enzime digestive care susțin absorbția de nutrienți și buna funcționare a tubului digestiv.
  6. Alimente cu Omega-3 - omega-3 este un acid gras esențial, pe care-l putem lua doar din alimente și nu este sintetizat de organism. Ajuta la scăderea riscului de boli de inimă, de depresie sau de dureri articulare. În plus, susține funcția cognitivă a creierului. Cea mai bună modalitate de a aduce aportul de omega-3 în corp este să mănânci pește prins în sălbăticie precum somon, sardine, macrou; și nucile, semințele de chia, cânepă și semințele de in sunt surse bune de omega 3.
  7. Nuci si semințe - mâncarea regulată de nuci / semințe este o modalitate bună de a obține grăsimi și fibre sănătoase, pentru a proteja inima și creierul și pentru a menține apetitul sub control. Unele dintre cele mai bune alegeri includ migdale, caju, in, chia, cânepă, nuci.
  8. Ceaiuri, ierburi și condimente - ceaiul verde, turmericul, ghimbirul, pătrunjelul, scorțișoara sunt benefice datorită conținutului de antioxidanți. Ierburile / condimentele proaspete ajută la aroma meselor, fără a adăuga calorii în plus. De asemenea, au proprietăți antiinflamatorii și adesea antimicrobiene. Vinul roșu, ciocolata neagră / cacao și cafeaua pot fi chiar considerate alimente funcționale, datorită fitonutrienților, însă felul în care sunt pregătite și combinate este esențial.
  9. Bulionul - bogat în aminoacizi - din care se construiesc proteinele - precum glicina, arginina și prolina; vitamine și minerale; colagen; electroliți; chiar și antioxidanți precum glucozamina. Este un aliment recunoscut pentru proprietățile sale, mai ales în afecțiunile cardio-vasculare.
  10. Ceaiurile din plante medicinale - beneficiul dat de plantele medicinale este incontestabil în prevenția bolilor și asigurarea sănătății noastre, cel mai simplu mod de prevenție a bolilor. Un obicei excelent este a consuma zilnic un ceai din plante medicinale mereu, o tradiție veche și de viață bună!

Efectele benefice ale alimentelor funcționale asupra sănătății se datorează unor compuși biologic activi cu roluri fiziologice în organism. Însă, trebuie subliniat faptul că aceste alimente nu sunt panaceu pentru obiceiurile alimentare greșite, ci sunt adjuvante în cadrul unui regim alimentar echilibrat. Modelul alimentar asociat cu degradarea stării de sănătate este unul bogat în grăsimi saturate, colesterol, sodiu, aditivi alimentari și zaharuri rafinate; și, relative sărace în grăsimi nesaturate, cereale integrale, leguminoase, fructe si legume.

Ce înseamnă ALIMENTE FUNCȚIONALE?

Alimentele funcționale reprezintă una dintre cele mai intens discutate teme de cercetare, promovate pe scară largă în științele alimentare și nutriționale. Nu sunt alimente minune si nici nu reprezintă o utilizare a lor, pentru continuarea unor obiceiuri nesănătoase. Alimentele funcționale vin în sprijinul unui regim de viață sănătos și echilibrat.

Un aliment funcțional este un aliment, nu supliment nutritiv și trebuie să își demonstreze efectele benefice în cantitățile în care este consumat în mod normal în dietă. (Yetley E, Brule D, Cheney M, Dietary reference intake for vitamin D: justification for a review of the 1997 values. Am J Clin Nutr 2009;89(3):719-27)

Alimentele funcționale pot fi din categoria:

  • alimentelor naturale;
  • alimentelor de care s-a atașat un component;
  • alimente de la care îndepărtat un component;
  • alimente la care s-a modificat biodisponibilitatea unor componente;
  • sau, o combinație a celor de mai sus.

Conform Asociației Americane de Dietetică, alimentele funcționale includ:

  • alimente convenționale (integrale): fructe, legume, nuci, alune, ciocolată neagră, iaurturi;
  • alimente modificate: fortificate (sarea iodată, sucul de portocale cu calciu adăugat);
  • îmbogățite (pâine îmbogățită cu folat) cu intensificatori (batoane nutritive, iaurturi, ceai, alimente cu ingrediente bioactive precum luteina, uleiurile de pește, ginko biloba);
  • alimente medicale: produse destinate alimentației enterale, sub supraveghere medicală, utilizate pentru abordarea nutrițională specifică unei afecțiuni (de exemplu, produse fără fenilalanină pentru pacienții cu fenilcetonurie);
  • alimente pentru diete speciale: preparate pentru copii, pentru scădere ponderală, produse fără gluten (pentru boala celiacă) sau fără lactoză (pentru cei cu intoleranță la lactoză).

Cele mai importante și studiate alimente funcționale
Probioticele
Probioticele par să influențeze pozitiv sănătatea tubului digestiv, studiile arătat că au efect benefic în cazul constipației, că pot reduce durata episoadelor diareice infecțioase sau să prevină diareea asociată tratamentelor cu antibiotic. Studii recent efectuate asupra probioticelor susțin utilizarea lor în scop terapeutic sau preventiv, pentru diverse probleme de sănătate care implică funcția tractului digestiv, funcția sistemului imun (alergiile), sănătatea tractului urinar, cancerul, reducerea colesterolului și hipertensiunea.

Probioticele sunt microorganisme nepatogene care ameliorează echilibrul microflorei, în special la nivelul tractului gastro-intestinal și sunt folosite ca ingrediente active în alimente funcționale, ce conferă beneficii nutriționale și terapeutice. Cele mai utilizate sunt bacteriile acidofile - Bifidobacterium și Lactobacillus -, dar și unele drojdii - Saccharomyces boulardii. (Hâncu N, Roman G, Vereşiu I, Bala C, Coca M, Duma L et al. Diabetul zaharat, nutriţia şi bolile metabolice. Cluj-Napoca: Echinox; 2010)

Bacteriile sunt folosite în alimentație în mod tradițional de secole, cele mai cunoscute exemple sunt iaurtul și varza murată. Pentru ca acestea sa fie eficiente, să aibă un rol benefic în organism, trebuie sa supraviețuiască în tractul digestiv așa cum este cazul speciilor Lactobacillus si Bifidobacterium. Pentru mine, un obicei de viață bună este consumul de polen crud, dimineața, pe stomacul gol, pentru cantitatea excelentă de probiotice.

Prebioticele
Ca și structură, prebioticele sunt din categoria oligozaharidelor, având ca și reprezentanți: fructanii-inulina, fructo-oligozaharide, galacto-oligozaharide. Sunt prezente în grâu, orz, ovăz, soia, cicoare, ceapă, usturoi, praz, banane, cartofi, praz, sparanghel, banane, usturoi, ceapa, soia, anghinare. Aceştia au rol trofic intestinal, cresc fluxul sanguin în colon, stimulează sinteza enterohormonilor, dezvoltarea sistemului nervos intestinal şi motilitatea gastro-intestinală. Acidul lactic scade pH-ul, inhibă proliferarea florei enteropatogene, favorizează absorbţia calciului, magneziului şi fierului din colon. Consumul regulat al acestor alimente pare să limiteze absorbția colesterolului, să crească absorbția de calciu și să susțină o imunitate bună.

Prebioticele sunt consituenți alimentari nedigerabili, cu efecte benefice asupra stării de sănătate a gazdei, prin stimularea selectivă a creșterii/activității unui număr limitat de specii de bacterii rezidente în colon, în special lactobacilli și bifidobacteriile. Scopul utilizării prebioticelor este asemănător cu cel al probioticelor, dar prin mecanisme diferite, acestea fiind mai ușor de încorporat în dietă, prezente în cereale integrale, fructe, vegetalele din dieta zilnică.

Afinele
Cele mai prezente fructe în cărțile de nutriție, la secțiunea ”recomandări cu prioritate”, în toate școlile de nutriție, în toate dietele ce vizează starea de sănătate și longevitate activă sunt .. afinele! Extrem de eficiente în tratarea și prevenirea infecțiilor de nivelul tractului urinar, în special cu Escherichia coli, cu efect antiîmbătrânire remarcabil.

Conform unor studii conduse de cercetători de la Universitatea McGill din Montreal, având ca autor principal pe Profesorul Nathalie Tufenkji, s-a concluzionat că afinele au proprietăți benefice în cazul infecțiilor de tract urinar. Majoritatea carbohidraților din compoziția afinelor sunt dați de glucoză și fructoză. Cu toate acestea, indicele glicemic al acestor fructe este mic comparativ cu alte fructe, motiv pentru care pot fi consumate și de către persoanele care suferă de diabet, în cantități moderate. În ceea ce privește vitaminele și mineralele pe care le conțin, afinele sunt o sursă bună de magneziu și vitaminele K și C. Conțin în cantități mai mici cupru și vitaminele E și B6. Compușii cei mai valoroși sunt antocianinele, antioxidanți care dau culoare fructelor, resveratrolul și quercitina.

Bolilele cardiovasculare se numără printre cele mai comune afecțiuni. Un studiu efectuat în cadrul Universității de Stat Oklahoma din Stillwater, Oklahoma, arată că există o legătură strânsă între fructele care conțin flavonoide, precum afinele, și menținerea sănătății inimii. Într-un studiu observațional realizat pe 93.600 de asistente, s-a observat că un consum mare de antocianine, antioxidant important ce se găsește în afine, a scăzut cu 32% riscul de apariție a infarctului.

Acizii grasi esentiali omega 3
Acidul eicosapentaenoic (EPA) și acidul docosahexaenoic (DHA) sunt principalii acizi grași esențiali omega 3, de care avem nevoie prin aport nutrițional extern. Corpul nu produce această categorie de nutrienți, pe care îi găsim în schimb în peștele gras (somon, sardine, hering, ton și macrou), dar și în uleiul de măsline sau semințele oleaginoase (in, dovleac, alune, nuci, cânepă).

Acidul docosahexaenoic (DHA) este o componentă esențială a fosfolipidelelor din membranele celulare, în special a celor de la nivelul creierului și retinei, fiind necesar pentru buna lor funcționare. Numeroasele studii care au investigat efectele fiziologice ale acizilor grași esențiali omega 3 în anumite boli cronice (psoriazis, boala Crohn, cancer, artrită reumatoidă, boli cardiovasculare, disfuncții cognitive) și meta-analizele efectuate, au demonstrat că aportul de acizi grași esențiali omega 3 reduc în general mortalitatea, în special mortalitatea cauzată de infarctul de miocard și moartea subită la pacienții cu boala coronariana. Migdalele crude, nucile și nucile de pecan au beneficii cardiovasculare atunci când sunt consumate constant, în cadrul unei diete sărace în grăsimi saturate și colesterol.

Nuci. Semințe. Leguminoase
Desi plantele conțin grăsimi în cantitate mică, semințele acestora sunt surse relativ mai concentrate și în mod particular conțin steroli și stanoli, două grupuri de lipide care fac parte din structura membranelor celulare, cu efecte benefice asupra sănătății. Surse de steroli și stanoli sunt: nucile, fructele, legumele, semințele si leguminoasele.

Flavonoizii
Sunt substanțe antioxidante care se găsesc în mai multe alimente, printre care si produsele ce conțin cacao, cum ar fi ciocolata neagră. Mai multe studii recente au arătat că anumiți compuși din ciocolată, flavanoizii, acționează pentru a proteja neuronii împotriva degenerării și a demenței, având potențial benefic în diminuarea stresului oxidativ. Un alt studiu condus de Allgrove J, Farrell E, Gleeson M, Williamson G și Cooper K, publicat în International Journal of Sport Nutrition and Exercise Metabolism - 2011, concluzionează astfel: ”consumul regulat de ciocolată neagră este asociat cu reducerea stresului oxidativ după efort fizic.” (surse: Arts IC, Hollman PC, Kromhout D. Chocolate as a source of tea flavonoids.Lancet, 1999;354(9177):488.; Vinson JA, Proch J, Bose P, et al. Chocolate is a powerful ex vivo and in vivo antioxidant, an antiatherosclerotic agent in an animal model, and a significant contributor to antioxidantsin the European and American Diets, J Agric Food Chem. 2006;54(21):8071-8076; Fraga CG, Actis-Goretta L, Ottaviani JI, et al. Regular consumption of a flavanol-richchocolate can improve oxidant stress in young soccer players.;Clin Dev Immunol.2005;12(1):11-17.)

Resveratrolul
Recunoscutul polifenol, cu diverse acțiuni fiziologice și biochimice, incluzând proprietăți estrogenice, antiplachetare și antiinflamatorii. Acțiunile biologice ale resveratrolului, ce s-ar putea dovedi utile în corecția riscului cardiovascular, sunt în principal legate de efectul direct antioxidant, prin neutralizarea radicalilor liberi și inhibiția oxidării LDL. Resveratrolul este un agent antiinflamator remarcabil. Efectele biologice ale resveratrolului au fost demonstrate pe culturile celulare la doze înalte, biodisponibilitatea scăzuta in vivo limitând rezultatele studiilor pe pacienți.

”Resveratrolul îmbunătățește starea de sănătate a organismului și încetinește progresia bolii în modele variate.” (surse: Agarwal, B., & Baur, J. A. (2011). Resveratrol and life extension. Annals of the New York Academy of Sciences, 1215 , 138–143; De Santi C., Pictrabissa A., Spisani R., Mosca F., Pacifici J.M. Xenobiotica „Sulphation of resveratrol a natural product present in grapes and wine in thehuman liver and duodunuum?, 2000, 30, ? 6, p. 609 -617.; Zou, J., Huang, Y., Chen, Q., Wei, E., Cao, K., & Joseph, M. W. (2000).Effects of resveratrol on oxidative modi?cation of human lowdensity lipoprotein. Chinese Medical Journal (English Edition), 113,99–102)

Usturoiul
Mai multe studii epidemiologice demonstrează un efect antihipertensiv al usturoiului. (surse: Shouk R, Abdou A, Shetty K, Sarkar D, Eid AH, Mechanisms underlying the antihypertensive effects of garlic bioactives, PMID: 24461311, Nutr Res. 2014 Feb;34(2):106-15. doi:0.1016/j.nutres.2013.12.005. Epub 2014 Jan 6; Ashraf R, Khan RA, Ashraf I, Quereshi AA, Effects of Allium sativum (garlic) on systolic and diastolic blood pressure in patients with essential hypertension, PMID: 24035939, Pak J Pharm Sci. 2013 Sep;26(5):859-63; Waris Qidwai, Tabinda Ashfaq, Role of Garlic Usage in Cardiovascular Disease Prevention: An Evidence-Based Approach, PMCID: PMC3652202, Published online Apr 17, 2013. doi: 10.1155/2013/125649, Evid Based Complement Alternat Med. 2013; 2013: 125649)

Literatura de specialitate demonstrează efectul cunoscut al unor substanțe benefice existente în usturoi, de a inhiba colonizarea Helicobacter Pylori și de a diminua inflamația mucoasei gastrice, ceea ce face ca usturoiul să fie considerat o arma puternică în combaterea afecțiunilor asociate cu prezența Helicobacter Pylori. (surse: Gail MH, Pfeiffer RM, Brown LM, Zhang L, Ma JL, Pan KF, Liu WD, You WC, Garlic, vitamin, and antibiotic treatment for Helicobacter pylori: a randomized factorial controlled trial, Helicobacter. 2007 Oct;12(5):575-8, PMID: 17760729; Lee SY, Shin YW, Hahm KB, Phytoceuticals: mighty but ignored weapons against Helicobacter pylori infection, J Dig Dis. 2008 Aug;9(3):129-39, PMID: 18956590; O'Gara EA, Maslin DJ, Nevill AM, Hill DJ, The effect of simulated gastric environments on the anti-Helicobacter activity of garlic oil, J Appl Microbiol. 2008 May;104(5):1324-31. Epub 2007 Nov 20, PMID: 18028365);

Alte categorii de alimente funcționale:

  • catechinele din ceaiul verde si ceaiul negru;
  • lycopenul din roșii - consumul de suc de roşii creşte imunitatea celulară, iar licopenul neutralizează şi activitatea radicalilor liberi;
  • carotenoizii luteină si zeaxantină, preponderentdin legumele cu frunze verzi (spanac, varza) și cele galbene și portocalii; prezente și în gălbenușul de ou, porumb, creveți etc;
  • lignanii din semințele de in;
  • vegetalele conţin saponine şi vitamina A, cu efect neurotrofic şi neuroprotector. Saponinele stabilizează membrana neuronului la nivelul canalelor de calciu şi sodiu. Acidul retinoic, forma activă a vitaminei A, este implicat în diferenţierea şi maturarea neuronului, stimulează activitatea lor, inhibă apoptoza prin asigurarea suportului trofic, stimulează răspunsul receptorilor factorului neuronal de creştere şi intră în structura rodopsinei, din celulele cu conuri ale retinei.
  • cerealele (grâul, ovăzul, secara, orezul) au rol de antioxidant al lipidelor din membranele celulelor sistemului imunitar, prin conţinutul de vitamina A, E, acid folic, polifenoli, fitoestrogeni şi produşii lor. Alimentele pe bază de ovăz contribuie la scă- derea colesterolului total şi LDL-colesterolului. Consumul a 60 g făină de ovăz sau 40g tărâţe de ovăz conduce la scăderea colesterolului cu 5%.
  • soia are rol de scădere a colesterolului. În boabele de soia au fost identificate diferite clase de anticarcinogeni: inhibitori ai proteazei, fitosteroli, saponine, acid fenolic, izoflavone. Soia poate fi benefică şi pentru sănătatea oaselor. S-a demonstrat că ingestia a 40 g/zi proteine din soia, ce conţin 90 mg izoflavone, creşte semnificativ (cu aproximativ 20%) conţinutul mineral osos şi densitatea la nivelul coloanei lombare după 6 luni.
  • semințele de in conţin cel mai mult acid linolenic (57%). Consumul seminţelor de in reduce colesterolul total şi LDL-colesterolul, precum şi agregarea plachetară.

Dieta este doar un aspect al unui stil de viață sănătos, care ar trebui să includă exerciții fizice regulate, evitarea tutunului, reducerea stresului și menținerea unei greutăți corporale sănătoase. Numai atunci când toate aceste aspecte sunt abordate, alimentele funcționale pot deveni parte a unei strategii eficiente, pentru a reduce riscul de boală și pentru a maximiza starea de sănătate.

Amintește-ti, hrana de astăzi reprezintă starea de sănătate sau boala de peste 10 ani! Amintește-ți, cea mai bună prevenție a bolilor, cea mai la îndemână și simplă forma de păstrare a sănătății o reprezintă hrana de zi cu zi, o reprezintă modul în care facem alegerea din ‘farfuriile noastre’. Să fim puțin atenți, conștienți și cumpătați. Să avem ‘bun simț’ sau ‘simțul bun’ în modul în care ne hrănim!

Anunt Diamant Euroinstal

Euroinstal Bucuresti - este un jucător important în domeniul instalațiilor termice, sanitare și de ventilație, cu o experiență de peste 24 ani în domeniu.
https://euro-instal.ro