În multe apartamente de bloc, sufrageria are între 14 și 18 metri pătrați și trebuie să fie, simultan, cameră de zi, loc de luat masa, colț de joacă pentru copii, uneori birou și, ocazional, dormitor pentru musafiri. Nu e de mirare că, după câțiva ani, ajunge să pară înghesuită, plină de mobilă și de lucruri care nu au un loc clar.
Am locuit cinci ani într-un apartament cu o sufragerie de 16 metri pătrați și am trecut prin toate fazele: canapea prea mare, masă prea mare, prea multe rafturi, prea multe decorațiuni. Apoi am început să elimin, să mut și să înlocuiesc, cu un buget modest. Rezultatul a fost o cameră care pare cu câțiva metri mai mare decât este. Iată principiile care au funcționat.
Începe cu ce scoți, nu cu ce cumperi
Primul pas nu e să cumperi mobilă „pentru spații mici”, ci să scoți din cameră tot ce nu are un rol clar. Un fotoliu pe care nu stă nimeni, o măsuță pe care se adună doar hârtii, un raft cu obiecte decorative pe care nu le mai observi, un covor care taie camera în două.
Exercițiul pe care l-am făcut eu: am scos totul din cameră, cu excepția canapelei, și am adus înapoi, pe rând, doar ce folosim săptămânal. Aproape o treime din lucruri nu s-au mai întors. Camera a respirat imediat.
Canapeaua: piesa care decide totul
Canapeaua e, de obicei, cea mai mare piesă din sufragerie și cea care influențează cel mai mult senzația de spațiu. Câteva criterii care contează într-o cameră mică:
dimensiunea potrivită, nu cea mai mare care încape. O canapea de colț uriașă poate „mânca” jumătate din cameră. Pentru o sufragerie de 15-16 metri pătrați, o canapea dreaptă de trei locuri e adesea o alegere mai bună;
picioarele vizibile. O canapea ridicată pe picioare subțiri lasă podeaua să se vadă dedesubt, iar camera pare mai aerisită. Canapelele „lipite” de podea par mai masive;
brațele subțiri. Brațele late, rotunjite, adaugă 20-30 de centimetri la lungime fără să ofere locuri în plus;
culoarea deschisă sau neutră: gri deschis, bej, crem, verde salvie. Canapelele închise la culoare atrag privirea și par mai mari.
Dacă ai nevoie de un loc de dormit pentru musafiri, o canapea extensibilă de calitate e mai practică decât un pat pliant depozitat în altă parte. Verifică însă mecanismul și grosimea saltelei, înainte de cumpărare.
Mobilierul care „plutește”
Principiul cel mai eficient, pe care l-am aplicat peste tot: cu cât vezi mai multă podea, cu atât camera pare mai mare. De aceea, mobilierul cu picioare subțiri, suspendat sau transparent face minuni într-o sufragerie mică.
comoda TV suspendată, prinsă de perete, lasă podeaua liberă dedesubt. Pe lângă efectul vizual, se face și curățenia mai ușor;
măsuța de cafea din sticlă sau cu blat subțire și picioare metalice „dispare” aproape complet;
rafturile prinse direct pe perete, fără corp de bibliotecă, folosesc înălțimea fără să ocupe podea;
scaunele transparente sau cu spătar subțire, din metal, la masa de dining, încarcă mai puțin vizual decât scaunele tapițate masive.
Pe MoB4u.ro poți compara modele de mobilier de la mai multe magazine românești în același loc, ceea ce e foarte util când cauți dimensiuni exacte pentru un spațiu mic. Poți vedea rapid comode TV, măsuțe, mese și scaune de la producători diferiți și poți compara înălțimi, adâncimi și prețuri înainte să decizi ce încape.
Culorile: deschis, dar nu steril
Pereții deschiși la culoare reflectă lumina și fac camera să pară mai mare. Asta nu înseamnă că trebuie să fie alb de spital. Nuanțele calde de alb, crem, bej deschis, gri cald sau verde foarte pal creează o atmosferă primitoare, fără să micșoreze spațiul.
Câteva trucuri cu culoarea:
tavanul cu o nuanță mai deschisă decât pereții face camera să pară mai înaltă;
același ton pe pereți și pe draperii, sau pe pereți și pe mobilierul mare, șterge granițele și face spațiul să pară continuu;
un singur perete de accent, într-o culoare mai intensă, e suficient. Mai mulți fragmentează camera;
culorile vii le aduci prin obiecte mici: perne, un tablou, o plantă, o vază.
Lumina: mai multe surse, pe niveluri diferite
O singură lustră în mijlocul tavanului lasă colțurile în umbră și face camera să pară mai mică. Lumina distribuită pe mai multe niveluri „deschide” spațiul.
Ce am făcut eu: lumina generală din tavan, o lampă de podea într-un colț, lângă canapea, o bandă LED caldă în spatele comodei TV și o veioză mică pe un raft. Seara, aprindem rar lustra; lumina indirectă din colțuri face camera mai caldă și, paradoxal, mai spațioasă.
Lumina naturală e la fel de importantă. Draperiile grele, închise la culoare, „mănâncă” lumina. Le-am înlocuit cu perdele subțiri, din in sau voal, prinse pe o galerie montată aproape de tavan și mai lată decât fereastra. Fereastra pare mai mare, iar camera mai înaltă.
Oglinzile, cel mai vechi truc care încă funcționează
O oglindă mare, pusă pe peretele perpendicular pe fereastră, reflectă lumina naturală și dublează vizual spațiul. Funcționează mai bine decât mai multe oglinzi mici, care fragmentează imaginea. O oglindă înaltă, sprijinită de perete sau prinsă la înălțime mare, adaugă și senzația de înălțime.
Atenție la ce reflectă oglinda: o oglindă care reflectă dezordinea de pe un raft sau ușa de la baie nu ajută. Pune-o astfel încât să reflecte fereastra, o plantă sau un colț frumos al camerei.
Depozitarea ascunsă
Într-o sufragerie mică, lucrurile la vedere creează rapid senzația de aglomerare. Soluția nu e să ai mai puține lucruri, ci să le ascunzi inteligent:
comoda TV cu sertare sau uși închise, nu cu rafturi deschise;
o măsuță de cafea cu spațiu de depozitare sau cu blat care se ridică;
taburete sau pufuri cu ladă, care servesc drept scaune suplimentare și ascund pături, jucării sau reviste;
coșuri textile pe rafturile deschise, în locul obiectelor mici expuse;
un dulap înalt, până aproape de tavan, în locul a două mobile joase. Ocupă mai puțină podea și oferă mai mult spațiu.
Televizorul: perete, nu mobilă
Un televizor mare pus pe o comodă masivă ocupă vizual mult spațiu. Montat pe perete, la înălțimea potrivită, cu centrul ecranului aproximativ la nivelul ochilor când stai pe canapea, eliberează podeaua și face zona mult mai aerisită. Cablurile se pot ascunde într-un canal de cablu vopsit în culoarea peretelui sau, la renovare, în perete.
Sub televizor, o comodă joasă și suspendată, cu uși închise pentru console, routere și telecomenzi, completează aranjamentul. Dacă nu vrei să găurești pereții, un suport de podea pentru televizor, subțire și înalt, e o alternativă bună, care ocupă foarte puțin loc.
Distanța de vizionare contează și ea. Într-o sufragerie mică, un televizor uriaș poate fi obositor pentru ochi și domină camera. Alege dimensiunea în funcție de distanța reală dintre canapea și perete, nu de cea mai mare diagonală care încape pe perete.
Zona de luat masa într-o sufragerie mică
Dacă sufrageria găzduiește și masa, alegerea ei contează mult. Mesele rotunde ocupă mai puțin spațiu vizual decât cele dreptunghiulare și permit circulația mai ușoară în jurul lor. Mesele extensibile sunt ideale: mici în viața de zi cu zi, mari când vin musafirii.
O altă variantă, pentru spațiile foarte mici, este o masă pliantă prinsă de perete sau o bancă lipită de perete în locul scaunelor de pe o parte. Banca ocupă mai puțin spațiu decât scaunele și poate avea și ladă de depozitare.
Fotoliile și scaunele suplimentare
Într-o sufragerie mică, fiecare loc de stat trebuie să-și merite spațiul. Un fotoliu masiv, tapițat, cu brațe late, ocupă aproape cât jumătate de canapea. Dacă ai nevoie de un loc în plus, alege un fotoliu cu forme mai suple, pe picioare subțiri, sau un puf care poate fi împins sub măsuță când nu e folosit.
Pentru musafiri ocazionali, scaunele pliante, depozitate în spatele unei uși sau într-un dulap, sunt o soluție excelentă. Pernele mari de podea pot fi și ele un loc de stat informal, iar copiilor le plac foarte mult. Regula mea: nu ține în cameră mai multe locuri de stat decât sunt folosite zilnic de familie. Pentru restul, pregătește variante care se depozitează ușor.
Ușile și pragurile
Un detaliu la care puțini se gândesc: ușile. O ușă de sufragerie care se deschide spre interior ocupă un arc de aproape un metru în care nu poți pune nimic. Dacă ușa nu e strict necesară, poate fi demontată sau înlocuită cu o ușă culisantă, montată pe perete. Spațiul câștigat poate primi un raft, o plantă sau un fotoliu.
Covorul potrivit
Un covor prea mic, pus în mijlocul camerei, o fragmentează și o face să pară mai mică. Un covor mai mare, pe care stau cel puțin picioarele din față ale canapelei și ale fotoliilor, unifică zona de zi și o face să pară mai largă. Alege un covor în culori deschise sau neutre, cu un model discret. Modelele foarte mari și contrastante atrag atenția și micșorează vizual spațiul.
Plantele: viață fără aglomerare
Plantele aduc viață și culoare, dar zece ghivece mici pe pervaz creează dezordine vizuală. Mai bine o plantă mare, într-un ghiveci frumos, pusă într-un colț, decât multe plante mici împrăștiate. Plantele agățătoare, puse pe rafturi înalte sau în suporturi suspendate, folosesc înălțimea și lasă podeaua liberă.
Regula „un obiect intră, un obiect iese”
Cel mai util obicei nu a fost legat de vreo piesă de mobilier anume, ci de disciplina de a nu mai aduce în cameră lucruri fără un loc clar. Fiecare obiect nou intră doar dacă iese altul sau dacă are un loc pregătit. Sună rigid, dar e singura regulă care a ținut sufrageria aerisită ani la rând, fără să devină din nou depozitul tuturor lucrurilor fără adresă din casă.
Sursa foto: magnific.com
