Se întâmplă mai des decât ne place să recunoaștem. Telefonul alunecă din buzunarul de la spate direct în toaletă, cade în cada plină, în chiuveta cu vase sau în piscină. Sau prinzi o ploaie torențială pe bicicletă, cu telefonul în buzunarul gecii, iar seara observi că ecranul pâlpâie ciudat. În toate aceste situații, primul impuls e panica, iar al doilea, căutarea pe internet a unei soluții rapide.
Problema e că multe dintre „soluțiile” populare fac mai mult rău decât bine. Orezul, uscătorul de păr, încărcarea „să vedem dacă mai merge” sunt reflexe pe care aproape toată lumea le are și care pot transforma un telefon salvabil într-unul pierdut. Mai jos găsești ce trebuie să faci în primele minute, ce să eviți cu orice preț și cum îți dai seama dacă telefonul mai poate fi reparat.
Primul minut: scoate-l și oprește-l
Fiecare secundă contează, dar nu pentru că apa „intră” mai adânc dacă telefonul mai stă câteva clipe în chiuvetă. Contează pentru că, atâta timp cât telefonul e pornit, curentul circulă prin componentele ude, iar asta provoacă scurtcircuite și coroziune accelerată.
Ce faci imediat:
scoate telefonul din apă cât de repede poți;
oprește-l. Nu verifica dacă mai merge, nu deschide aplicații, nu trimite mesaje „mi-a căzut telefonul în apă”. Oprește-l complet;
dacă are carcasă sau husă, scoate-o. Husa ține apa lipită de telefon;
scoate cartela SIM și cardul de memorie, dacă are. Sertarul deschis lasă și puțin aer să circule;
șterge-l la exterior cu un prosop sau cu o lavetă care nu lasă scame.
Dacă telefonul s-a oprit singur, nu încerca să-l pornești ca să vezi dacă „mai trăiește”. Pornirea unui telefon cu apă în interior e una dintre cele mai sigure căi de a arde placa de bază.
Ce NU trebuie să faci
Aici se pierd cele mai multe telefoane. Câteva mituri și obiceiuri care fac rău:
nu-l pune la încărcat. Încărcarea trimite curent direct prin mufa de încărcare, unul dintre locurile unde apa se adună cel mai ușor;
nu-l usca cu uscătorul de păr. Aerul cald împinge apa mai adânc în telefon și poate deforma adezivii, garniturile și chiar ecranul;
nu-l pune pe calorifer, în cuptor, în microunde sau la soare. Temperaturile mari strică bateria și pot topi componente din plastic;
nu-l scutura puternic. Poți împrăștia apa în zone în care încă nu ajunsese;
nu apăsa butoanele în continuu, „să vezi dacă merge”. Fiecare apăsare poate împinge apa mai înăuntru.
Și da, despre orez: nu e soluția minune pe care o știe toată lumea. Orezul nu scoate apa din interiorul telefonului mai bine decât aerul liber, iar praful de amidon poate intra în mufe și în difuzoare. Chiar și unii producători de telefoane au început să recomande explicit să nu se folosească orezul. Ce ajută cu adevărat e timpul, un loc uscat și aerisit și, cel mai important, o verificare profesionistă.
Apa dulce, apa sărată și apa „murdară” nu sunt la fel
Nu toate accidentele cu apă sunt la fel de grave. Tipul lichidului influențează enorm șansele telefonului.
Apa curată, de la robinet sau de ploaie, e cea mai puțin periculoasă. Conține totuși minerale care, după evaporare, lasă depuneri pe componente, iar acestea pot provoca scurtcircuite în timp.
Apa de mare e cea mai agresivă. Sarea accelerează enorm coroziunea, iar în câteva zile contactele de pe placă pot fi distruse. Dacă telefonul a căzut în mare, fiecare oră contează.
Apa din piscină conține clor, care atacă și el metalele. Lichidele dulci, precum sucul, cafeaua cu zahăr sau ceaiul, lasă în urmă reziduuri lipicioase care se usucă pe componente și le blochează, inclusiv butoanele și difuzoarele.
În toate aceste cazuri, telefonul are nevoie de o curățare profesională a plăcii, nu doar de uscare. Uscarea elimină apa, dar nu și sarea, clorul sau zahărul rămase pe componente.
„Telefonul meu e rezistent la apă, deci nu am de ce să-mi fac griji”
Multe telefoane moderne au certificare IP67 sau IP68, ceea ce înseamnă că au fost testate pentru imersiune în apă dulce, la o anumită adâncime și pentru un anumit timp. Asta e o protecție reală, dar are limite pe care puțini le cunosc:
testele se fac în laborator, cu apă dulce, nu cu apă de mare, de piscină sau cu săpun;
rezistența scade în timp. Garniturile și adezivii îmbătrânesc, iar după o cădere, o fisură invizibilă în carcasă sau în ecran poate anula protecția;
un telefon care a fost deja reparat și deschis poate să nu mai aibă etanșarea inițială;
apa caldă și aburul, de exemplu la duș sau la saună, pot pătrunde mai ușor decât apa rece;
majoritatea producătorilor nu acoperă prin garanție defectele provocate de lichide, chiar dacă telefonul e certificat IP68.
Așa că, dacă telefonul tău rezistent la apă a căzut în mare sau a stat mult timp scufundat, tratează-l ca pe oricare altul: oprește-l, nu-l încărca și verifică-l.
Semnele că apa a ajuns înăuntru
Uneori telefonul pare să funcționeze normal după un accident cu apă, iar problemele apar abia după câteva zile, pe măsură ce coroziunea avansează. Semnele la care să fii atent:
pete sau dungi pe ecran, zone mai întunecate sau culori ciudate;
sunet înfundat sau distorsionat în difuzor, ori microfon care nu mai e auzit clar;
încărcare intermitentă sau mesaje că „s-a detectat lichid în mufa de încărcare”;
camera cu ceață în interiorul lentilei;
telefonul care se încălzește fără motiv sau bateria care se descarcă mult mai repede;
butoane care nu mai răspund sau răspund singure.
Multe telefoane au în interior indicatori de contact cu lichide, mici etichete albe care devin roșii sau roz la contactul cu apa. Unele sunt vizibile în sertarul cartelei SIM. Un service îi poate verifica rapid.
Ce se poate repara și ce nu
Vestea bună e că multe telefoane căzute în apă pot fi salvate, mai ales dacă sunt oprite rapid și duse la verificat în primele zile. O intervenție tipică presupune deschiderea telefonului, deconectarea bateriei, curățarea plăcii de bază cu soluții speciale, de obicei în baie cu ultrasunete, uscarea controlată și verificarea fiecărei componente.
După curățare, de cele mai multe ori trebuie înlocuite componentele cele mai afectate. Cele mai frecvente sunt:
mufa de încărcare, care se corodează foarte repede;
difuzorul și microfonul, unde apa și sarea rămân blocate;
ecranul, dacă au apărut pete sau zone moarte;
bateria, mai ales dacă s-a umflat sau dacă telefonul a stat mult timp pornit în apă;
camera, dacă s-a format condens în modul.
Ce e greu sau imposibil de salvat: plăcile de bază la care coroziunea a distrus pistele sau cipurile, mai ales după zile întregi de așteptare, și telefoanele care au fost puse la încărcat imediat după accident. De aceea, regula de aur e simplă: oprește-l și du-l la verificat cât mai repede, nu „aștepți să vezi dacă își revine”.
Pe gsmup.ro găsești piese de schimb pentru telefoane organizate pe modele: mufe de încărcare, difuzoare, ecrane, baterii și componente interne, iar montajul lor poate fi făcut de service-ul onlaptop.ro. Comanda se finalizează pe onlaptop.ro, unde codul GSM05 îți oferă o reducere de 5%. Dacă știi deja ce componentă a cedat după diagnostic, poți verifica rapid ce variante există pentru modelul tău.
Cât costă, de fapt, o reparație după contactul cu apa
Costul depinde aproape în întregime de cât de repede ai acționat și de ce componente au fost afectate. Un telefon oprit imediat, adus la service în aceeași zi sau a doua zi, are șanse mari să necesite doar curățarea plăcii și, eventual, înlocuirea unei componente ieftine, precum mufa de încărcare sau difuzorul. Un telefon care a stat pornit, a fost pus la încărcat sau a așteptat o săptămână „să se usuce” ajunge adesea la intervenții pe placa de bază, mult mai scumpe și cu șanse mai mici de reușită.
De aceea, la un accident cu apă, diagnosticul rapid e mai important decât orice altă decizie. Abia după diagnostic poți compara corect costul reparației cu prețul unui telefon nou și poți decide în cunoștință de cauză. Cere întotdeauna o estimare înainte de reparație și întreabă ce garanție primești pentru piesele înlocuite și pentru manoperă.
Asigurarea și garanția
Înainte să plătești reparația, verifică dacă telefonul are o asigurare. Multe abonamente la operatori sau asigurări de locuință includ acoperire pentru deteriorarea accidentală a telefonului, inclusiv contactul cu lichide. Unele carduri bancare oferă și ele astfel de protecții. Garanția obișnuită a producătorului, în schimb, de regulă nu acoperă defectele provocate de apă, iar indicatorii interni de contact cu lichide sunt verificați la orice intrare în service.
Datele tale: prioritatea numărul unu
Telefonul se poate înlocui. Pozele cu copiii, conversațiile, notițele și contactele adunate în ani de zile, nu întotdeauna. Un accident cu apă e cel mai bun motiv să-ți verifici backup-ul.
Dacă telefonul încă pornește după accident, nu e momentul pentru backup, pentru că pornirea lui riscă placa. Lasă diagnosticul în seama unui tehnician și spune-i clar că datele sunt prioritare. În multe cazuri, chiar dacă telefonul nu mai poate fi reparat complet, el poate fi adus într-o stare în care datele se pot recupera.
Pentru viitor, activează backup-ul automat în cloud pentru poze și contacte și fă, din când în când, o copie a fotografiilor importante și pe un calculator sau pe un hard disk extern. Durează câteva minute și te scapă de cel mai mare stres atunci când telefonul ajunge, din nou, în apă.
Cum previi următorul accident
Câteva obiceiuri simple reduc mult riscul:
nu ține telefonul în buzunarul de la spate al pantalonilor;
folosește o husă impermeabilă, de tip pungă cu sigiliu, la plajă, la piscină sau pe barcă;
nu folosi telefonul în cadă sau la duș, oricât de rezistent la apă ar fi;
pe bicicletă sau pe trotinetă, pe ploaie, ține-l într-un buzunar interior sau într-un suport închis;
nu-l lăsa pe marginea chiuvetei din bucătărie sau pe marginea căzii.
Iar dacă totuși se întâmplă, amintește-ți cele trei reguli din primul minut: scoate-l, oprește-l și nu-l încărca.
Sursa foto: magnific.com
