Acum 20 de ani, într-o școală Populară de Artă, aflam de la profesorul Aelenii Traian că arta teatrului este susceptibilă și de un alt canal de comunicare, dincolo de cuvânt. Era o mare provocare, o călătorie parcă într-un tunel al timpului unde cineva ferecase acest limbaj misterios al teatrului.
Dedic acest spectacol acestui pedagog de geniu care mi-a făcut această provocare, amintindu-mi în același timp sfatul său: atunci când vei deveni artist călător prin lume, să te sprijini pe umerii nevăzuți ai țării.
În acest spectacol fără fir roșu conducător sunt visele mele adunate de-a lungul timpului. Cu unele mi-am câștigat existența în barurile de noapte, cu altele am călătorit în lume, iar cu altele, pur și simplu, m-am rugat
Dedic acest spectacol acestui pedagog de geniu care mi-a făcut această provocare, amintindu-mi în același timp sfatul său: atunci când vei deveni artist călător prin lume, să te sprijini pe umerii nevăzuți ai țării.
În acest spectacol fără fir roșu conducător sunt visele mele adunate de-a lungul timpului. Cu unele mi-am câștigat existența în barurile de noapte, cu altele am călătorit în lume, iar cu altele, pur și simplu, m-am rugat
