Bucuresti
5°C
  • câțiva nori
    câțiva nori

    Bucuresti

    Temperatura 5°C
    Presiune 1.008 hpa
    Umiditate 86 %
    Viteza vant 3.13 m/s
    Directie vant Sud-Vest (244°)
    Actualizat 07:27
Creaza cont
Punem Bucurestiul sub lupa
  2. Divertisment
  3. Cinema
  4. Filme
  5. Abel Gance revine in a patra sesiune a programului Avangarda revizitata

Anunt Diamant Brol Medical Center

Brol Medical Center este o clinica privata situata in centrul orasului Timisoara avand o experienta de aproape 21 de ani in chirurgia estetica. Incepand din anul 2009 clinica isi desfasoara activitatea intr-un spital ultramodern.
https://www.brol.ro

Abel Gance revine in a patra sesiune a programului Avangarda revizitata

Modifica Informatie

Detalii film

Categorie
Filme la cinematografe
Modificat
acum 1 deceniu si 2 luni
Vizualizari
1524

Reprezentari

DataOraLocatie
Vineri 22 februarie 2013 - Sambata 23 februarie 2013

Voteaza & Distribuie

Prezentare film

Abel Gance revine in a patra sesiune a programului Avangarda revizitata





Maine (sambata, 23 februarie) si poimaine (duminica, 24 februarie), de la ora 19:30, la Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Romane (Str. Eforie nr. 2) va fi prezentata a patra sesiune din cadrul programului „Avangarda revizitata. Avangarda europeana (1919-1939) in Arhiva Nationala de Filme a Romaniei" (concept si viziune curatoriala: Igor Mocanu).

Sesiunea ii este dedicata filmului ROATA (Franta, 1923) de Abel Gance – celebrul cineast prezent cu un scurtmetraj (AJUTOR! AJUTOR! / AU SECOURS!, Franta, 1923/4) si in prima sesiune a programului, din noiembrie 2012.

Editia I

Artisti: Germaine Dulac, Louis Delluc, Fernand Léger, Dudley Murphy, George Antheil, Man Ray, Abel Gance, Francis Picabia, René Clair, Marcel Duchamp, Salvador Dalí, Luis Buñuel, Erik Satie.

Sesiunea a IV-a: 90 de ani de la premiera filmului ROATA de Abel Gance (februarie 1923) - 23 si 24 februarie, ora 19:30, Cinemateca Eforie

Programul celei de-a patra sesiuni:
ROATA / LA ROUE

Franta, 1923 / a/n / Film de fictiune, film mut

R: Abel Gance

Asistent regie: Blaise Cendrars

Scenariu: Abel Gance

Imagine: Gaston Brun, Marc Bujard, Léonce-Henri Burel, Maurice Duverger

Muzica: Arthur Honegger

Montaj: Abel Gance, Marguerite Beaugé

Producatori: Abel Gance, Charles Pathé

Cu: Séverin-Mars, Ivy Close, Gabriel de Gravone, Pierre Magnier, Max Maxudian, Georges Térof, Gil Clary

Copia filmului difuzata in Romania si pastrata in depozitele Arhivei Nationale de Filme dureaza 52 de minute si are inserturi in limba rusa.

Text introductiv:

Poate ca Abel Gance (1889-1981) este unul din cei mai mari nedreptatiti ai avangardei cinematografice. Plasate la intersectia estetica dintre experimentul vizual radical, apologia si critica miracolului tehnic, cartografierea noilor inventii ale capitalismului industrial, pe de o parte, si sentimentalismul lacrimogen, emotia dulceaga, ideologia erotica melodramatica pana la absurd, pe de alta, filmele lui Abel Gance, epopei intinse, megalomane, primele de acest fel la vremea lor, prevestesc, cu fiecare premiera, de fiecare data, cate o noua era in evolutia celei de-a saptea arte. In LA ROUE (1923), Abel Gance suprapune in palimpsest mirajul metalurgic al drumurilor de fier si locomotivelor peste tribulatiile iubirii tatalui si fiului pentru fiica, respectiv sora lor adoptiva. Unghiuri insolite de filmare, supraimprimari, flashbackuri analitice etc. Ne aflam cu un an inainte de primul RHYTHMUS al lui Hans Richter si cu doi pana la SIMFONIA DIAGONALA de Viking Eggeling.



In NAPOLÉON (1927), Abel Gance pune in practica un concept teoretizat tot de el, poliviziunea, filmand scenele de actiune cu camere montate pe cai, sub cai si langa cai, totul urmand sa fie proiectat pe un ecran triplu. Ne aflam cu jumatate de secol si mai bine pana la prima experienta a companiei IMAX. In LA FIN DU MONDE (1931), regizorul francez incearca – si reuseste la unele proiectii – sa introduca „perspectiva sonora", un concept care-i apartine si care isi are sursa in teoria muzicii luminii, dintr-un text scris de acesta in 1925. Pana la implementarea sistemului de sunet surround mai e, oricum, multa vreme.

Cu toate acestea, opera lui Abel Gance, cel mai probabil din cauza popularitatii de masa si a recunoasterii academice, va sta multa vreme undeva la periferia avangardei cinematografice, locul de drept fiindu-i recunoscut abia in anii recenti. Caci, asa cum se vede, nu doar colaborarile punctuale cu poetul suprarealist Blaise Cendrars (pentru scenarii), compozitorul dadaist Arthur Honegger (pentru coloane sonore), sau cele pasagere, cu Walter Ruttmann, Antonin Artaud sau Pierre Batcheff, il apropie tangential de avangarda, ci, mai ales, revolutionarea directa, din interiorul experimentului, in campul cinematografului, indrazneli care-l si recomanda pe Abel Gance drept precursorul tehnicilor IMAX si al sistemului de sunet surround.

(Igor Mocanu)



Netradus, nesubtitrat, nedublat, neintertitrat

(un disclaimer teoretic)

Marturisim de la bun inceput ca ne-am convins asupra necesitatii acestui disclaimer teoretic, privind proiectul „Avangarda revizitata. Avangarda europeana (1919-1939) in Arhiva Nationala de Filme a Romaniei", desfasurat incepand cu noiembrie 2012 la Cinemateca Eforie (Sala Jean Georgescu) si aflat acum la cea de-a IV-a sesiune, dupa mai multe atentionari din partea publicului, privind, mai ales, limba de expunere a filmelor din program.

Mai intai, trebuie precizat faptul ca proiectul „Avangarda revizitata…" nu constituie un program cinematografic traditional si clasic. El s-a construit ca un proiect curatorial in lucru, intins pe o perioada nedefinita, vizand filmele detinute de ANF din perspectiva calitatii lor vizuale, cu scopul de a cerceta felul in care avangarda istorica a contribuit la crearea culturii vizuale romanesti, de la nationalizarea filmelor distribuite in Romania si pana astazi. Din aceasta perspectiva, filmele de la Cinemateca sunt niste opere de arta, asemenea picturilor sau sculpturilor, expuse intr-un cinema, asemenea expunerilor din galeriile de arta contemporana.

Demersul revizitarii unui astfel de fenomen implica obligatoriu o parcurgere sau o reconstituire cat mai fidela a contextului anilor ’70, interval in care aceste filme au fost achizitionate si au circulat in cinematografele romanesti. Ceea ce ofera astfel Sala Eforie nu este o difuzare clasica, uzuala, ci o incercare de reenactment al expunerii.

Exclusiv din acest motiv, exigenta proiectului curatorial a impus Cinematecii abandonarea oricarui efort de a traduce, subtitra, dubla sau intertitra filmele selectate de noi pentru a participa in expunere. Cu alte cuvinte, faptul ca L’AGE D’OR (1929) de Luis Buñuel, expus in sesiunea a II-a, este sonor in original, iar copia detinuta de ANF este muta, constituie, din perspectiva proiectului „Avangarda revizitata…", o informatie extrem de pretioasa, ce reclama a fi reinscenata ca atare. De ce este muta copia detinuta de ANF? Cine a dispus extirparea sonorului de pe pelicula? In ce scopuri? Oare nu cumva e si o forma de cenzura la mijloc? Oare nu cumva personajele lui Buñuel deveneau subversive pentru regimul Ceausescu din anii ’70 si, tocmai din acest motiv, au trebuit sa fie reduse la tacere prin scoaterea sunetului de pe pelicula? Sunt numai cateva intrebari pe care le ridica astazi revederea capodoperei buñueliene.

De altfel, o proiectie/expunere a unor copii perfecte a filmelor din proiectul „Avangarda revizitata…" nu ar fi avut sens. Traim in epoca reproductibilitatii digitale in masa, iar acest fenomen plaseaza timpul si obiectele de arta, mai ales cele media, la un click distanta de propriul calculator. Ce sens ar mai avea atunci revederea filmelor avangardiste? Poate unul bibliografic. Dar aceasta nu ar mai insemna revizitare.

Pe de alta parte, „Avangarda revizitata…" nu doreste sa devina un proiect autist si surd la opiniile publicului; dimpotriva, se vrea a fi o platforma de dezbatere mobila si dinamica, iar de aceea, daca publicul solicita intruziunea subtitrarii in reenactment, vom adresa aceasta propunere Cinematecii Romane. Sugestie pentru care tinem sa multumim.

(Igor Mocanu)

Va asteptam!

Parteneri media ai Arhivei Nationale de Filme – Cinemateca Romana: Radio Romania Cultural, Observator cultural, Tabu, Cinemagia, CinemaRx, Port.ro, Urban Things – Chestii Urbane, Bucuresteni.ro, Calendar Evenimente, COOPerativa Urbana, CentrulVechi.com.

Tarifele practicate de Cinemateca Romana:

Bilet pentru spectatorii fara abonament: 10 lei

Bilet pentru spectatorii cu abonament: 8 lei

Bilet pentru elevii, studentii, pensionarii etc. cu abonament: 5 lei

Bilet pentru studentii UNATC sau UNArte cu abonament: 5 lei

Abonament (valabil pentru intreaga stagiune): 15 lei

Abonament (redus, pentru elevi, studenti, pensionari etc.): 12 lei

Abonamentele pentru stagiunea in curs se pot achizitiona de la Cinemateca Eforie.

Anunt Diamant Bucuresteni.ro - publicitate online

Site-ul bucuresteni.ro este un site care doreste sa promoveze evenimentele din Bucuresti si nu numai, sa puna la dispozitia utilizatorului cea mai performanta harta electronica a Bucuresti-ului, si in acelasi timp sa ofere posibilitatea firmel...
https://www.bucuresteni.ro/site/publicitate/