Cauze si tratament contra epilepsiei

Epilepsia este a patra cea mai frecventa boala neurologica. Aceasta afecteaza sistemul nervos central si este caracterizata de tulburari convulsive spontane, care pot fi declansate de anumiti factori. Alte caracteristici posibile ale acestei boli sunt modificari temporare ale comportamentului si senzatiilor sau pierderea starii de constienta.

Este important de stiut ca severitatea bolii variaza de la un pacient la altul. Epilepsia poate aparea la orice varsta, insa apare mai frecvent la varsta copilariei sau dupa 60 de ani. Desi boala este cronica si nu se vindeca, aceasta poate fi tinuta sub control, iar pacientul poate avea o viata normala. Iata ce cauzeaza epilepsia si care este tratamentul acestei boli.

Simptomele epilepsiei

Simptomele epilepsiei apar din cauza unei activitati anormale la nivelul creierului. Boala are ca simptome crize convulsive care se pot manifesta prin:

• miscari involuntare, necontrolate ale mainilor si picioarelor;
• stare de confuzie temporara;
• privire fixa „in gol”, brusc aparuta, in timpul unei activitati sau in timpul unui dialog;
• stare de anxietate, teama;
• senzatia de deja-vu.

Simptomele epilepsiei variaza mult de la un pacient la altul si nu in toate cazurile se manifesta convulsii generalizate (care implica tot corpul). Unii pacienti pot avea convulsii partiale, care implica doar o parte a corpului. Convulsiile partiale pot fi simple sau complexe:

• cele simple nu presupun pierderea starii de constienta; acestea sunt limitate la senzatii (modificari ale auzului, vazului sau mirosului) sau emotii. Pacientul poate da dintr-un picior in mod involuntar, poate experimenta ameteala, flash-uri luminoase sau furnicaturi ale membrelor. Toate acestea apar spontan.
• cele complexe presupun pierderea starii de constienta; acest lucru inseamna ca pacientul priveste in gol si se deconecteaza temporar de lumea din jur. De asemenea, pacientul poate face miscari repetitive, cum ar fi frecarea mainilor sau mersul in cerc.

De obicei, crizele epileptice se manifesta la fel de fiecare data.

Cauzele epilepsiei

În general, nu poate fi identificata cauza aparitiei acestei afectiuni. Totusi, poate fi vorba despre:

• factori genetici: unele tipuri de epilepsie se transmit ereditar;
• traumatisme craniene: loviturile puternice sau accidentele care afecteaza capul pot cauza boala;
• infectii: epilepsia poate fi cauzata si de virusul HIV, meningita sau encefalita virala;
• leziuni prenatale: deteriorarea creierului survenita la fat, ca urmare a infectiilor in timpul sarcinii sau malnutritiei mamei, poate duce la epilepsie;
• tulburari de dezvoltare: unele tulburari de dezvoltare, cum ar fi autismul, pot cauza epilepsia;
• alte boli neurologice: accidentul vascular cerebral, dementa sau tumorile cerebrale pot cauza epilepsie.

Factori declansatori ai convulsiilor

Unii factori pot creste riscul de a avea o convulsie epileptica in cazul unor pacienti. Printre acestia se numara:

• lipsa somnului;
• febra;
• stresul;
• luminile puternice;
• mancatul excesiv sau deficitar;
• cafeina;
• alcoolul;
• unele medicamente sau ingrediente din mancare.

Este important ca pacientul sa noteze intr-un jurnal factorii declansatori pe care ii identifica in cazul sau, pentru a sti ce trebuie sa evite pe viitor.

Tratamentul epilepsiei

Tratamentul epilepsiei poate fi prescris doar catre medic, in urma unor investigatii amanuntite. Acesta poate consta in:

1. Medicamente

De obicei, epilepsia se trateaza cu medicamente antiepileptice. Medicamentele pot preveni aparitia convulsiilor sau le pot ameliora. Unii pacienti pot intrerupe medicatia la un moment dat, daca nu mai apar crize epileptice. Totusi, acest lucru este stabilit de medic.

2. Chirurgie

Uneori, epilepsia poate fi tratata cu ajutorul operatiei chirurgicale, prin indepartarea zonei din creier care cauzeaza simptomele. Aceasta este recomandata doar atunci cand tratamentul medicamentos nu da rezultate, cand zona respectiva a creierului este mica si cand nu influenteaza vorbirea, functia motorie, auzul, vazul si alte functii vitale.

3. Alte terapii

Alte terapii care pot fi utilizate pentru a tine sub control crizele epileptice sunt stimularea nervului vagal, stimularea cerebrala profunda si dieta cetogenica. Stimularea nervului vagal implica implantarea unui stimulator de mici dimensiuni sub pielea de la nivelul pieptului. Acesta este conectat de nervul vagal, care trece prin gat. Dispozitivul stimuleaza electric nervul vagal, reducand simptomele.

Stimularea cerebrala profunda presupune implantarea unor electrozi la nivelul creierului si a unui generator sub pielea de la nivelul pieptului. Cele doua sunt conectate, generatorul transmitand impulsuri care amelioreaza conditia.

Dieta cetogena reprezinta o dieta saraca in carbohidrati si bogata in lipide. Dieta este ghidata si monitorizata de catre medic, pentru prevenirea complicatiilor. Aceasta nu poate fi tinuta mai mult de doi ani, insa poate ameliora crizele semnificativ.

Cum te comporti in situatia in care cineva are o criza epileptica?

In cazul in care o persoana din preajma ta, cunoscuta sau nu, are o criza de epilepsie, este important sa iei o serie de masuri. Atentie! Evita miturile conform carora trebuie sa ii introduci pacientului un obiect in gura, sa ii tii limba sau sa il musti de degete in timpul crizei de epilepsie – vezi 10 mituri despre epilepsie. Ce poti face in acest caz? Iata:

• pune pacientul pe o parte;
• pune o perna sub capul pacientului;
• largeste-i gulerul, daca este stramt;
• ramai langa pacient pana la sosirea echipajului medical;
• ramai calm si cronometreaza criza.

Asadar, epilepsia este o boala cronica, insa poate fi tinuta eficient sub control prin respectarea tratamentului recomandat de medic.

Sursa foto: pexels.com/ro-ro/fotografie/tehnologie-computer-boala-afec-iune-4226219/