Sâmbătă după-amiază, o familie din Drumul Taberei urcă la etajul cu magazine de haine din AFI Cotroceni. Probează două perechi de blugi, beau o cafea, se uită la o geacă pe care nu o iau pe loc. Seara, de pe canapea, fata caută aceeași geacă pe telefon, găsește mărimea potrivită și o comandă cu livrare acasă. Scena se repetă în mii de gospodării bucureștene și spune ceva simplu despre cum facem cumpărături online astăzi: ele nu au alungat mall-ul, ci s-au lipit de el. Bucureșteanul folosește ambele canale în aceeași poveste de cumpărare, iar amândouă cresc în paralel. Indicele care măsoară atracția centrelor comerciale urcă an de an, în timp ce comerțul electronic local a trecut de 8 miliarde de euro.
Mall-ul rămâne scena unde începe pofta de cumpărături
Bucureștiul are mai multe centre comerciale mari decât orice alt oraș din țară, de la AFI Cotroceni și Băneasa până la Mega Mall, ParkLake, Promenada, Sun Plaza sau Veranda. Aceste spații nu dau semne de oboseală. Mall Effect Index 2026, realizat de Generatik și Reveal Marketing Research și publicat în mai 2026, a urcat la 70 de puncte, după 65 în 2024 și 67 în 2025. Creșterea de la 65 la 70 de puncte arată că oamenii chiar petrec mai mult timp și mai mulți bani acolo, dincolo de simpla majorare a prețurilor.
Detaliile întăresc imaginea. Un vizitator cheltuie în medie aproape 383 de lei pe vizită, cu 17% mai mult decât în 2024, peste inflația cumulată din aceeași perioadă. În plus, 64% dintre cei chestionați au cumpărat ceva după ce au văzut o reclamă chiar în mall, cea mai mare rată din ultimii trei ani. Cifrele descriu un loc care funcționează ca scenă: vezi produsul pe viu, atingi materialul, probezi mărimea, te plimbi cu prietenii și mănânci ceva între magazine. Centrul comercial vinde experiență și încredere, două lucruri pe care un ecran le redă greu. Pentru multe familii bucureștene, drumul de weekend la mall rămâne momentul în care se naște dorința de a cumpăra, chiar dacă plata vine ore sau zile mai târziu, de acasă. Tocmai de aceea retailerii investesc în vitrine, evenimente și spații de relaxare: vor să rămână primul punct de contact cu produsul, chiar dacă tranzacția se mută apoi pe alt ecran.
Același om, alt ecran: coșul se umple acasă
Persoana care probează la mall își încheie de multe ori cumpărătura acasă, pe telefon sau pe laptop. Datele confirmă obiceiul. Potrivit INS, 74,3% dintre utilizatorii de internet cu vârste între 16 și 74 de ani au cumpărat online în 2025, cu 1,4 puncte procentuale mai mult decât în 2024. În mediul urban procentul ajunge la 77,6%, iar la tinerii de 16-34 de ani urcă până la 86,4%. La nivel de piață, comerțul electronic românesc a depășit 8 miliarde de euro în 2025, o creștere de 7-8% și aproape 3,5% din PIB, potrivit datelor Gomag.
De ce mută bucureșteanul coșul în online? Pentru varietate și pentru stoc. Moda e exemplul care arată asta limpede: un singur etaj de mall nu poate ține pe raft toate mărimile, numerele la încălțăminte, culorile și brandurile pe care le caută cineva. Un magazin online de modă precum Fashion Days listează colecții întregi de îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii, de la Mango, Guess sau Levi's până la Nike și Adidas, alături de designeri și etichete românești. Când mărimea dorită lipsește din raftul fizic, online apare de obicei în câteva secunde, cu livrare acasă sau la easybox. Așa, cumpărăturile online devin completarea naturală a vizitei la mall. Comoditatea contează la fel de mult ca varietatea: comanda se plasează în pauza de prânz, statusul livrării se urmărește din aplicație, iar pachetul se ridică fără coadă la casă.
Drumul în zigzag dintre vitrină și coșul online
Comportamentul real arată ca o buclă continuă între magazinul fizic și online. Raportul Shopfully „State of Shopping 2026" arată că procesul de cumpărare începe deseori online și se încheie în magazin, sau invers. Românii compară prețuri, citesc recenzii și verifică disponibilitatea pe telefon, uneori chiar în timp ce stau în fața raftului din mall. Telefonul devine astfel o unealtă de control al costurilor, folosită în paralel cu plimbarea prin centrul comercial. Un bucureștean poate proba o pereche de adidași la mall, îi caută pe loc pe telefon, vede că modelul costă mai puțin online și decide să comande de acasă, cu numărul exact bifat după probă.
Sensibilitatea la preț explică o bună parte din acest zigzag. Tot Shopfully arată că 39% dintre români se declară influențați „extrem de mult" de promoții, față de 25% media europeană. Dacă adăugăm și categoria celor influențați „destul de mult", ajungem pe la 7 din 10 cumpărători. În plus, aproximativ 70% nu se așteaptă ca puterea lor de cumpărare să crească în 2026, așa că tratează fiecare achiziție cu atenție la buget. Bucureșteanul caută deliberat momentul și canalul în care același produs costă mai puțin, iar aici intră în joc al doilea ecran și răbdarea de a aștepta o ofertă bună.
Cum ajunge același produs să coste mai puțin
Superputerea cumpărătorului hibrid se vede la final, când reușește să plătească mai puțin pe exact produsul văzut în mall. Tactica are câțiva pași simpli. Mai întâi compară prețul din magazin cu cel afișat pe site. Apoi pune produsul deoparte și așteaptă campaniile mari sau sesiunile de flash sale, când costurile scad vizibil pentru câteva zile. La final, înainte să confirme comanda online, caută un cod valabil care taie din preț.
Aici intervine un obicei care economisește bani reali. Platforme precum Shopilo adună ofertele și semnalează un cod de reducere valabil la Fashion Days atunci când chiar funcționează, așa că nu pierzi timp cu variante expirate în pagina de plată. Un cod aplicat corect scade costul final fără să schimbe nimic din produs.
Riscul unei comenzi date pentru preț scade și el. Retailerul oferă retur gratuit în 30 de zile, prin curier, easybox, Poșta Română sau showroom-ul eMAG, cu banii înapoi în maximum 7 zile. Practic, probezi acasă aproape ca în cabina din mall, iar dacă numărul sau croiala nu se potrivesc, trimiți produsul înapoi fără costuri. Pentru cine vrea să-și împartă plata, există și opțiunea de cumpărare în rate. Un mini-ghid pentru a plăti mai puțin pe același produs:
- compară prețul din vitrina mall-ului cu cel afișat online;
- pune produsul în coș și așteaptă o campanie sau un flash sale;
- verifică un cod valabil înainte să apeși pe „finalizează comanda";
- mizează pe returul gratuit ca plasă de siguranță dacă mărimea nu se potrivește.
Ce face bucureșteanul care le folosește pe amândouă
Niciun canal nu câștigă singur. Cumpărătorul priceput din București le pune să lucreze împreună: folosește mall-ul pentru descoperire, probă și ieșire în oraș, iar online-ul pentru varietate, preț și retur comod. Câteva combinații se repetă în practică:
- vede și probează o ținută la mall, apoi comandă online mărimea sau culoarea dorită, la un preț mai mic;
- cercetează online seara, citește recenzii, apoi merge la mall doar ca să ridice produsul sau să confirme alegerea;
- urmărește o campanie pe telefon și se duce în magazin abia după ce prețul a scăzut;
- comandă online pentru livrare acasă și păstrează returul gratuit ca soluție dacă numărul nu se potrivește.
Direcția pentru perioada următoare se vede clar la ambele canale. Comerțul electronic românesc e proiectat de aceeași analiză Gomag să depășească 8,7 miliarde de euro în 2026, iar centrele comerciale rămân pe creștere, cu indici peste anii anteriori. Bucureșteanul nu va trebui să aleagă o tabără. Va continua să se plimbe sâmbăta prin mall, să probeze pe viu și să dea comanda mai târziu, de pe canapea, atunci când găsește prețul potrivit. Asta înseamnă cumpărăturile online pentru el: cealaltă jumătate a aceluiași obicei de cumpărare, alături de drumul la mall.
Sursa imagine: nanobanana
