Don Quijote
„Don Quijote nu se regăsește în societatea de astăzi și preferă să-și creeze propria lume citind cărți. Astfel, acesta se întrupează în caracterul cavalerului rătăcitor, care pornește să salveze lumea de unul singur, fără frică, chiar cu prețul vieții, luptând împotriva răului. Credința lui devine nebunie pentru cei din jur, pentru că astăzi omul are o viziune crudă a realității, unde nu-și mai găsesc loc imaginația, fantezia și dorința de a face bine.
Modul actual de a trăi viața forțează oamenii să facă compromisuri neașteptate, care aduc frustrare, dezamăgire și umilință. Imaginea de sine perfectă, proiectată în afară, face ca oamenii să trăiască superficial. Căci, nimic nu este ceea ce pare. Nu-i de mirare că Don Quijote, cu un idealism așa de puternic, pare nebun în ochii celorlalți. Și, în loc să se identifice cu ideile lui, oamenii își bat joc de el. Dacă ne-am concentra pe „a face bine”, a vedea binele și frumusețea, am trăi într-o lume mult mai dreaptă și mai aproape de crezul lui Don Quijote.
