Piesa lui Jez Butterworth, Născut iarna, poate fi încadrată fără nicio eroare undeva între "Petrecerea" şi "Îngijitorul" lui Harold Pinter. Într-un peisaj sălbatic, acţiunea se desfăşoară într-o cabană din Dartmoor, într-o atmosferă incertă. Personajele colorate par că ni se dezvăluie încetul cu încetul ca foile de ceapă, însă adevărata lor raţiune de a fi rămâne în suspans până la final, când aflăm de fapt cine este cine şi ce este ce.
Chiar şi aşa, iţele nu se descurcă în toatalitate, iar piesele puzzle-ului ne rămân nouă, spectatorilor, la îndemână, spre a fi potrivite. Suspans şi încă ceva în plus; realitatea de suprafaţă ascunde mereu înţelesuri subtile, nimic nu este ceea ce pare, iar măştile nu cad niciodată definitiv.
Chiar şi aşa, iţele nu se descurcă în toatalitate, iar piesele puzzle-ului ne rămân nouă, spectatorilor, la îndemână, spre a fi potrivite. Suspans şi încă ceva în plus; realitatea de suprafaţă ascunde mereu înţelesuri subtile, nimic nu este ceea ce pare, iar măştile nu cad niciodată definitiv.
