Portret / Atelier Ovidiu Simionescu
Muzeul Național al Țăranului Român vă invită la expoziția Virtuțile – desen și obiect a artistului Ovidiu Simionescu, în cadrul seriei Portret / Atelier, la Sala Irina Nicolau, vernisaj 25 martie 2015, orele 18.
Întâlnirea cu Ovidiu Simionescu obligă la un dialog al tăcerii conținute în forța obiectului, desenului, sculpturii, pe care le face cu discreția și modestia unui inițiat adevărat.
Este o plimbare tăcută prin lumea simbolurilor, transformate în semne personale, recăpătând identitatea începuturilor, o stare poetică dublată de o bună cunoaștere, aceea în adâncimea lucrurilor, stărilor.
Dacă putem vorbi de un corp viu al obiectelor, acesta este și cel al crucilor lui Ovidiu Simionescu. Ele pulsează, irump cu o putere discretă dezvăluind în același timp tensiunea luminoasă a semnului. Obiectul devenit însemn îți revelează un adevăr simplu: transformă materia în prezență și leagă omul de imaginea și trăirea hristică.
Crucile sunt transfigurate și amprentate, precum primul semn al lumii creștine — vehicul pentru mântuire —, pline de o iradiere care umple și păstrează sensul credinței. Indiferent de mărime, prin semne discret incizate sau reliefate, ele trimit într-o manieră esențializată la trupul lui Hristos.
Muzeul Național al Țăranului Român vă invită la expoziția Virtuțile – desen și obiect a artistului Ovidiu Simionescu, în cadrul seriei Portret / Atelier, la Sala Irina Nicolau, vernisaj 25 martie 2015, orele 18.
Întâlnirea cu Ovidiu Simionescu obligă la un dialog al tăcerii conținute în forța obiectului, desenului, sculpturii, pe care le face cu discreția și modestia unui inițiat adevărat.
Este o plimbare tăcută prin lumea simbolurilor, transformate în semne personale, recăpătând identitatea începuturilor, o stare poetică dublată de o bună cunoaștere, aceea în adâncimea lucrurilor, stărilor.
Dacă putem vorbi de un corp viu al obiectelor, acesta este și cel al crucilor lui Ovidiu Simionescu. Ele pulsează, irump cu o putere discretă dezvăluind în același timp tensiunea luminoasă a semnului. Obiectul devenit însemn îți revelează un adevăr simplu: transformă materia în prezență și leagă omul de imaginea și trăirea hristică.
Crucile sunt transfigurate și amprentate, precum primul semn al lumii creștine — vehicul pentru mântuire —, pline de o iradiere care umple și păstrează sensul credinței. Indiferent de mărime, prin semne discret incizate sau reliefate, ele trimit într-o manieră esențializată la trupul lui Hristos.
